miercuri, 21 mai 2014

Merită votat cineva la europarlamentare?

Am promis prin terțe locuri că scurtez lista catindaților la europarlamentarele de duminică.
Am căutat evident să elimin tot ce-nseamnă partid care include indivizi care-au mai fost - și-asta dintr-un motiv foarte simplu: toți sunt feminiști. Or, dacă vrei să votezi un feminist, poate că ești pe blogul greșit.
În fine, pentru cei circa 80 de oameni care într-un fel sau altul mi-au tot cerut o listă scurtă a candidaților votabili, răspunsul meu este - da - există câțiva care cel puțin merită considerați.
Menționez că ordinea de prezentare a candidaților nu reflectă și ordinea preferințelor mele. De fapt, să vă spun sincer, nici eu nu știu încă pe cine voi vota. Știu însă sigur că de data asta nu-mi anulez votul. Voi începe cu partidele ș-apoi voi continua cu independenții.

1. PNȚ-CD

Pentru prima dată după foarte-foarte mult timp PNȚ-CD vine cu doi indivizi votabili - măcar cât de cât. Nu rup chiar gura târgului dar față de anonimatul suprem care a definit PNȚ-CD în ultimii ani, parcă e totuși un pas înainte. Progres tovarăși, progres.
Primele două locuri în lista lor (căci oricum nu pot spera la mai mult de două mandate) sunt ocupate de Aurelian Pavelescu și Sebastian Bodu.

Motive să-i votezi:
- Sebastian Bodu are o reputație de tip corect
- Și-au regăsit sângele în ouă să meargă singuri la alegeri
- Program economic de dreapta
- Dorește stat mai mic
- Viziune generală centrată pe individ (subsidiaritate, responsabilitate personală, etc.)

Motive să nu-i votezi:
- sunt monarhiști (la dracu, m-am săturat de-atâta mieunat monarhist)
- Pavelescu a fost în prea multe partide în ultimii 10 ani (traseismul politic enervează pe mulți)
- Nu au fost foarte convingători în a-și promova valorile - fiind însă ocupați cu scandaluri mărunte. (e drept că trebuie să recunoaștem și că-n afară de partidul-Stat PSD-UNPR-PC-PNL-PD-L-UDMR - mai nimeni nu prea a avut expunere în presă)
- „În mod evident, liberalismul şi-a atins limitele” (din programul lor politic) - practic încearcă să împace dreapta cu centrismul visător și asta mie-mi miroase a ciorbă. Ciorba e bună - dar în farfurie, nu în politică. Și mai ales nu în Parlamentul European - unde e deja prea multă ciorbă socialistă.
- Sebastian Bodu e în același pat cu maoistul Barroso în PPE

2. Noua Republică

Recunosc că după episodul cu Adela Mîrza (vicepreședintele partidului și locul 12 pe lista de catindați) aproape că-mi venea să nu-i mai trec deloc pe listă (detalii în engleză aici). Dar m-am răzgândit.
M-am răzgândit pentru că primii doi de pe listă (Noua Republică fiind de asemenea un partid care nu poate spera la mai mult de două mandate) sunt oameni chiar foarte OK - mai ales al doilea.
Primul de pe listă e Mihail Neamțu. Pe Neamțu îl știți. E genul de om pe care dacă-l știi numai strict de la TV, cam riști să nu-ți placă dar la sfârșitul zilei îl vrei pe Neamțu în locul lui Ponta în orice zi.
Mai tare e însă candidatul de pe locul 2 - George Mioc.
George Mioc e un tip care mie-mi place la nebunie. Și nu, nu glumesc. Și da, știu că e ciudat să zic eu despre un candidat la un plebiscit că îmi place la nebunie.
De ce-mi place? Pentru că-i un tip pe gustul meu. Un tip dintr-o bucată care și-a văzut de treabă și tot ce are, are pe merit și urmare a unei munci titanice. Dacă Parlamentul European ar avea măcar 300 de George Mioc, Uniunea Europeană chiar ar avea șansa să fie o construcție simpatică. Probabil tot eurosceptic aș fi și-atunci. Dar mult mai puțin vocal și radical.
Pe scurt, George Mioc a făcut pârnaie de două ori în România încercând să fugă din țară pe vremea comunismului și la a treia încercare i-a ieșit. Fără să știe o boabă engleză a ajuns în SUA și cu un singur cuvânt cunoscut - work - și-a găsit de muncă, a economisit, a invesit și a muncit pe brânci ajungând acum să dețină afaceri de milioane de dolari în... Texas - normal. Căci în altă parte a SUA e cam complicat mai ales de când e Hussein Obambi la putere. Dar în fine.
Ideea e că George Mioc e genul „no bullshit, please!” - adică fix genul de oameni de care Sovietul Suprem Parlamentul European are nevoie urgent.

Motive să-i votezi:
- program economic de dreapta (taxe mai mici, reglementări mai puține, micșorarea aparatului birocratic al UE)
- program social orientat spre individ (susținere pentru ONG-uri, pensii private, subsidiaritate, ajutoare sociale mai puține, etc.)
- sunt singurul partid care nu se va înscrie în grupurile știut stângiste, eco-marxiste și feministe (EPP, PES, United Green Left sau ALDE) - ci vor fi în grupul European Conservatives and Reformists (între timp redenumit AECR). Ceea ce sigur, nu e EFD, dar cel puțin e un grup care chiar nu e parte din consensul colectivist-statist din Parlamentul European.
- singurul partid opus pe față conceptelor precum „social justice”, „affirmative action” și altele asemenea care ne crează niște bătăi de cap uriașe

Motive să nu-i votezi
- vicepreședintele lor o arde feminist și cenzurator ocazional (Adela Mîrza, spre domnia ta mă uit!)
- Neamțu insistă prea mult pe argumentele religioase chiar și când nu e cazul (deși ăsta ar putea fi un atu în Parlamentul European - dar doar acolo - având în vedere cum UE tot încearcă să modeleze legile familiei)
- Insuficient de eurosceptici (deși, alternativa din România e să stai acasă - urâtă treabă)
- Au fost în trecutul apropiat asociați cu Mihai Răzvan Ungureanu

3. Peter Costea (candidat independent)

Peter Costea este născut în Bihor și este în prezent avocat în Houston, Texas. A emigrat din România în 1978 și este cetățean american.

Motive să-l votezi:
- Oponent puternic al conceptelor fascistoide de tipul „genul e un construct social”
- Oponent cunoscut al aberațiilor cu iz de inginerie socială încercate de m.U.E. (marea Uniune Europeană, firește) în ultima vreme - respectiv raportul Estrela, Zuber sau Lunacek. Dacă nu știți ce-s astea, uite Blogary a făcut un sumar scurt despre Zuber. Dac-aș fi avut zile mai lungi, aș fi făcut și pentru celelalte.
- Are o viziune economică non-statistă și centrată pe individ (cu adnotarea că insistă pe familie)
- Ca avocat, înțelege limba de lemn bruxelliană la nivel aproape nativ (în vrme ce mie-mi ia 5 zile ca să pricep un raport eurofanatic)

Motive să nu-l votezi:
- Ca avocat în US, riscă să nu prea ajungă la ședințe
- E centrat prea mult pe familie și prea puțin pe economie
- Nu și-a clarificat punctul de vedere pe o serie de subiecte cheie (Rusia, eco-marxism, etc.) și asta din cauza sa (a refuzat aproape toate ofertele de interviu, inclusiv de la mine) iar un Google search cu filtru pe „ultima lună” se poate observa slaba sa menționare fie și doar pe bloguri mici sau media alternativă.
- E prea pro-life pentru gustul meu. Deși, din nou, ăsta ar putea fi un atu într-un Parlament European care vrea să ne pună pe toți să plătim pentru toate avorturile tuturor pentru că cartof.

Și... cam atât. Asta e lista mea scurtă.
Până la incidentul de joia trecută, eram destul de convins că voi vota pentru Noua Republică. Acum,... sunt aproape sigur că nu voi vota cu ei - deși fără îndoială sunt per ansamblu o opțiune OK. Oricum, în opinia mea, lista asta conține singurii candidați care merită votați și care au și o șansă reală să ajungă.
Restul, ori îs ciudați, ori îs parte din Partidul-Stat, ori îs rusofili, ori pur și simplu nu merită deranjul.

Exemplu de ciudat: Corina Ungureanu.
Tot respectul pentru performanțele sportive ale Corinei Ungureanu, dar platforma ei cu „să luăm bani de la Comisia Europeană să dezvoltăm sportul românesc” e... superfluă cel puțin. Dacă nu chiar vecină cu „țara arde și baba se piaptănă”. Uniunea Europeană are probleme semnificativ mai mari (plecând de la birocrația care depășește statul comunist chinez în dimensiune) încât își poate permite să nu-i pese de sport, sincer.

Exemplu de rusofil: Iulian Capsali
Capsali e marota lui Putin pentru conservatorii de carton de pe la noi. Însă Capsali are la fel de multe în comun cu Dreapta sau cu conservatorismul cam cât are Coreea de Nord cu piața liberă. Printre altele, Capsali tună și fulgeră la adresa „terorismului pieței libere” prin publicații cunoscute ca fiind de extremă stânga și, se-ntâmplă, ca prin minune, ca opiniile lui să coincidă cu trendul setat de tovarășul Putin.

Exemplu de candidat care nu merită deranjul: Dr. Constantin Filip Titian
Aruncați un ochi pe acest afiș electoral al său de acum doi ani. Și ăsta-i un nene care se laudă că-i mare neurolog. Nu știu alții cum sunt, dar neurologii pe care-i cunosc eu chiar știu să scrie corect în limba română.

Așadar, asta-i lista mea. Indiferent cu cine veți vota, eu unul zic că e mai productiv să mergeți și să vă anulați votul dacă nu vă place nimeni - decât să nu mergeți deloc (și să dați șansa Partidului-Stat să voteze pentru voi).
Boicotarea alegerilor prin neprezentare - mai ales la un scrutin fără prezență minimă - mi se pare o metodă slabă de protest.

Mențiuni:
1. Nu am pretenția că am listat toate argumentele pro sau contra fiecărui candidat.
2. Nu sunt membru Noua Republică sau PNȚ-CD și nici membru din echipa de campania a lui Peter Costea.

Așadar, ne vedem la urne și comentăm duminică noaptea (sau luni) rezultatele.

Vă salut cu respect.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails