joi, 18 iulie 2013

UE nu mai vrea libertate economică deloc!

Ascultați acest videoclip:




Dacă nu vorbiți limba engleză sau nu aveți răbdare să ascultați peste 20 de minute de raport detaliat despre ce vrea m.U.E. să facă, atunci citiți acest document în limba română.
De asemenea, vă recomand să ciți și amendamentele, disponibile în limba română aici.

Pe scurt, în numele idealului marxist-feminist al egalității de rezultat, m.U.E. (marea Uniune Europeană, firește) vrea să renunțe cu totul la ideea de libertate economică.
În clipul de mai sus o puteți asculta pe la minutul 19 pe doamna Britta Thomsen, eurodeputat danez din partea (ghiciți cui?) Alianței Socialiste cum ne spune foarte clar:
Nu ai voie să angajezi pe cine vrei tu în board-ul de conducere!
Mai clar de-atât nu știu ce mai așteaptă eurofanaticii care încă se-mbată cu apă rece că de fapt m.U.E. nu e o recilcare a sistemului sovietic și că de fapt e altceva mai profund și mai sofisticat pe care red neckșii n-o pricep.
Mai pe românește, dacă măgăria asta ajunge directivă europeană, până în 2017 va fi explicit interzis tuturor companiilor (inclusiv IMM-urilor) să angajeze altfel decât cum vrea Uniunea. Și mai clar: Dacă eu și cu Gigel ne facem un mic business, vine UE și zice că trebuie să plec eu sau Gigel și să punem o femeie în loc sau să mai angajăm două femei care să fie egalele noastre în business, chiar dacă n-au contribuit cu niciun chior. De ce? Pentru că altfel e „discriminare de gen” - eternul căcat feminist!

NU e de glumă! Dacă porcăria asta ajunge lege, predicția mea că până în 2025 UE pică cu grație s-ar putea dovedi una chiar foarte optimistă.

Mâine, începând cu ora 21:00, ora României, la The Voice of Europe o să discutăm pe larg despre asta și vom încerca să venim cu idei de a opri această tâmpenie înainte să arunce în foamete câteva sute de milioane de oameni. O fi Europa mai socialistă, dar tot IMM-urile cară în spate economia și să forțezi IMM-urile și-așa zdruncinate de toate reglementările cretine să angajeze oameni după cum vrei tu și nu în funcție de necesități este sinucidere economică. Iar faptul că UE va putea prelua putere de administrare asupra companiilor e practic măsura premergătoare unei naționalizări în masă.

Dacă nici acum nu puneți mâna pe par și încă mai credeți că „lasă că UE n-o să facă CHIAR așa ceva” - atunci probabil că vă meritați soarta.

Nu mai e timp de retorică și de glumițe! Pregătiți-vă pentru noul Soviet!

The Voice of Europe, episodul 15 va putea fi ascultat la acest link începând cu ora 21:00, 19 iulie și la același link în format podcast după ce show-ul se va fi terminat.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

marți, 9 iulie 2013

Să protejăm țâganii, am zis!

Nu știu dacă ați aflat dar România a devenit oficial parte din grupul țărilor corect pulitice în care există delicte de opinie și cuvinte interzise. Cum? Păi simplu: În România, mai nou, iei amendă pentru pronunțarea cuvântului „țigan”.
Păi și cu țiganul din imagine cum rămâne? Păi rămâne cum am stabilit!
După legea nouă, țiganul din imagine poate fi pus să plătească până la 100 de mii de lei noi.
Cui să plătească? Statului, evident. Căci Statul „știe mai bine”.
De ce? C-așa zice ungurul Asztalos, șeful Institutului Orwellian Consiliului Național pentru (sanchi) Combaterea Discriminării.
Așadar, un țigan purtând un tricou cu textul „sunt țigan” poate fi amendat pentru că... discriminează țiganii. Nu e minunat? Și Orwell era mai subtil cu doublespeak-ul.
Acum, faptul că această reglementare este imbecilă, liberticidă, cretină, inconsecventă și arbitrară este cât se poate de evident.
Însă, pe lângă acest aspect, această reglementare este și cumplit de periculoasă și deschide ușa unei pante alunecoase teribil de periculoase.

Motivele oficiale sunt, la fel ca și-n legile comuniste din Vest - „prevenim/sancționăm rasismul”, „promovăm toleranța” etc. etc. Prostia inerentă a acestor justificări e așijderea evidentă. Cum poate fi rasist ca un țigan să poarte un tricou cu textul „sunt țigan”?!
Ca și în Vestul corect pulitic, și în România vom ajunge tot la situația în care legea se va aplica arbitrar. Practic, orice non-țigan care „deranjează” va putea fi redus la tăcere printr-o acuzație de „rasism” și amendat. Se practică de ani buni în Vestul „civilizat” în care orice critică minoră a Islamului se lasă cu pârnaia (în timp ce gagicuțele de la FEMEN agresează oameni în voie și aia e „progres”). Un articol foarte bun pe tema asta, aici.

Primul pas spre „social justice”

Religia corectitudinii politice, promovată asiduu de m.U.E. (marea Uniune Europeană, desigur) abundă de noțiunea de „social justice” sau „justiție socială” în cazul documentelor pe care binevoiește să le traducă și în limba română. Justiția socială este doar un eufemism pentru bătrâna „luptă de clasă” și este unul din scopurile declarate ale marxismului cultural (sau corectitudinii politice, dacă vă place mai mult termenul ăsta).
Luată la bani mărunți, principiul justiției sociale din religia corectitudinii politice e o formă generalizată de politică identitară (identity politics) impusă prin violența Statului și potrivit căreia toată lumea e o victimă mai puțin bărbații albi heterosexuali.
Nu mă credeți? Mergeți pe ec.europa.eu și luați ORICE politică socială a Uniunii Europene și citiți cu atenție. Veți vedea că mai devreme sau mai târziu în orice document apar câteva cuvinte cheie: „justiție socială”, „grupuri dezavantajate” (alternativ: „grupuri aflate în situații de risc”) și, desigur, „egalitate”.
Numai că m.U.E. nu înțelege prin „egalitate” ceea ce înțeleg oamenii sănătoși la cap - respectiv echitate și/sau egalitate în fața legii. Nu! Uniunea înțelege prin asta exact egalitate de rezultat obținut prin forță.
În majoritatea documentelor (e drept că nu în toate), Uniunea catadicsește să și numească explicit care sunt „grupurile dezavantajate”. Ei bine, aceste grupuri sunt invariabil următoarele: minoritățile religioase, minoritățile naționale, minoritățile sexuale (alternativ „persoanele LGBTQIA”) și femeile. Singurul grup care lipsește este cel format din bărbații albi heterosexuali - cărora e OK din punctul de vedere al m.U.E. să le dai m.U.E. și să discriminezi prin lege (deci INegalitate în fața legii) împotriva lor și să practici exproprierea lor - prin discriminare „pozitivă” oriunde e posibil, prin taxare suplimentară, etc.
În mentalitatea maoistului Baroso, dar și a majorității comuniste din Parlamentul European, există „scări ale oprimării” și, potrivit lor, dacă ești țigan, de exemplu, n-ai cum să fii rasist (chiar dacă ești) - însă dacă nu ești din grupurile „oprimate” atunci aproape sigur ești rasists (chiar dacă nu ești). Așa funcționează m.U.E. și dintr-o astfel de mentalitate este inspirată și măsura de față.
Toate aceste idei crețe și contra-intuitive sunt de factură marxist-culturală. De unde știm? Păi de la marxistul cultural șef, Herbert Marcuse, care, în eseul său Toleranța represivă, a scris cât se poate de clar:
Liberating tolerance, then, would mean intolerance against movements from the Right and toleration of movements from the Left.
(Eliberarea toleranței va însemna, deci, intoleranță față de mișcările de Dreapta și toleranță față de mișcările de Stânga.)
Exact despre asta e vorba și aici - toleranță represivă. Băgată pe gât cu forța, prin metode complet injuste (cum le șade bine stângiștilor) și care într-un final servesc Leviathanul iar țiganii precum și „anti-rasiștii” (a se citi „anti-albii”) care apără măsura  sunt doar niște idioți utili.

Indiferent dacă ești de părere că țiganii îs discriminați în România (a se citi „nu sunt suficient de pupați în trei litere”) sau nu, interzicerea cuvintelor n-are deloc a face cu potențialele soluții pentru presupusa problemă.
Am discutat în trecut despre faptul că opera Huckleberry Finn a fost cenzurată și cuvântul „nigger” a fost înlocuit cu expresia „African-American person” pentru că vezi-doamne era ofensator.

Să nu vă mire dacă în viitor vom avea cereri de scoatere din programa școlară a operelor „La țigănci” sau „Țiganiada” de Budai-Deleanu. De asemenea, să nu vă mire dacă din opere ar putea dispărea „Voievodul țiganilor” de Strauss de frica amenzilor.
Cenzura artei (considerată burgheză și detestată pentru că era liberă) a fost mereu un punct forte al regimurilor totalitare socialiste - fie că au fost național-socialiste, fie că au fost internațional-socialiste. Este o iluzie să crezi că în Uniunea Europeană a Republicilor Sovietice Socialiste va fi altfel.
De la Madrid (gitano) până la Vladivostok (цыган/țâgan); de la Vilnius (čigonų) până la Sofia (циганин/țiganin); de la Roma (zingaro) până la Oslo (sigøyner) și de la Budapesta (cigany) până la Copenhaga (sigøjner) - această etnie are un nume aproape identic și cu aceleași rădăcini. Eu zic că istoria țiganilor știe mai bine decât niște birocrați stângiști!

Ce trebuie făcut?

Păi e simplu. Thomas Jefferson ne-a zis-o în urmă cu multă vreme:
Dacă o lege este injustă, individul nu numai că are dreptul să o încalce, dar are și obligația de a o încălca.
Așadar, dacă ai un blog, scrie despre asta. Sau dacă scrii despre ceva legat de țigani - nu ezita să folosești cuvântul. Cât mai des cu putință! De asemenea, văd că presa face parțial asta. Ar trebui s-o facă mai des!
Această lege este injustă. Pe cale de consecință, avem obligația morală de-a o încălca.

Acestea fiind spuse,
Vă salut cu respect.

sâmbătă, 6 iulie 2013

Prieteni falși (în gramatică)

Englezificarea limbii române, coroborată cu scăderea nivelului de cunoaștere a limbii române în rândul populației generale, și mai ales în rândul populației tinere (vezi teancul de cretinisme de pe la bac sau greșelile flagrante din presă) au dus la apariția unor exprimări care pur și simplu nu au sens în limba română sau au sens dar unul cu totul diferit față de ceea ce au intenționat autorii.
Militantismul meu pentru scrisul corect e bine cunoscut - însă în cazurile pe care le voi prezenta în rândurile următoare ele merg dincolo de ideea de „scris corect” căci prin tipul de greșeli pe care le voi ilustra, autorii respectivelor exprimări își dau singuri cu stângul în dreptul căci pur și simplu nu se pot face înțeleși.
Ne vom lega nu doar de „prietenii falși” dar în general de exprimările complet eronate care există acum în mare parte din cauza englezificării limbii. Acesta nu este un articol de luat la mișto pentru că toată lumea face câte o astfel de greșeală. Însă e bine să le știm și să încercăm să le evităm.
Suficient cu vorbăria și să trecem la treabă.

1. „Comentariile tale sunt ofensive!”

Mi s-a spus de câteva ori că sunt „ofensiv” față de alți oameni și/sau că opiniile/comentariile pe care le slobozesc în public sunt „ofensive”.
În teorie, n-ar fi neapărat greșit întrucât nu de puține ori chiar sunt ofensiv - în sensul că atac idei și concepte care mi se par cretine.
În realitate, termenul de ofensiv nu-și are locul în afara domeniului militar și cel sportiv. Termenul corect pe care-l caută criticii mei avizi de corectitudine politică este ofensator.
Da, majoritatea comentariilor pe care le slobozesc eu sunt ofensatoare (și nu ofensive) pentru indivizii mânați de ideologia corectitudinii politice și care au senzația că dacă laud Țiganiada de Ion Budai Deleanu se cheamă că ofensez țiganii. (ups, cred că mă pasc vreo două amenzi de la instituția orwelliană numită CNCD!)
Greșeala provine din credința că offensive din engleză poate fi transpus direct în română. Această credință este însă una eronată.

2. „Ne vedem la locație

Locația este chiria pe care cineva o plătește pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. Pe vremuri îi zicea „locațiune” și, ca multe alte cuvinte din româna veche, a fost simplificat în forma „locație”.
În engleză, pe de altă parte, location este, într-adevăr, locul sau localizarea (de desfășurare a întâlnirii, în exemplul nostru). Prin urmare, formularea corectă este „Ne vedem la fața locului” sau „Ne vedem în locul stabilit”.

3. „Eventual o să treacă peste”

Formularea în sine nu este eronată. Însă, atunci când autorul vrea să spună „Până la urmă o să treacă peste” - greșeala devine evidentă.
Eventually din engleză nu e totuna cu eventual din limba română.
„Eventual o să treacă peste” și „Până la urmă o să treacă peste” sunt două fraze complet diferite cu înțeles complet diferit.

4. „Ești patetic(ă)!”

Din nou, fraza în sine nu este eronată. O persoană poate fi patetică.
Ceaușescu de pildă era patetic pentru că era plin de patos în ceea ce privește convingerile sale.
Povestea „Love story” se vrea a fi una patetică - pentru că se vrea a fi una înduioșătoare!
Însă, dacă intenția autorului este una de a jigni - formularea „Ești patetic(ă)!” e o alegere foarte proastă.
De regulă dacă cineva încearcă să jignească folosind această formulare, asta spune destul de multe despre persoana respectivă. Oricum „Ești patetic(ă)!” e un compliment - nu o jignire.
Pathetic din limba engleză, care înseamnă „jalnic” nu e absolut deloc totuna cu patetic din limba română.

5. „Cei ce impregnează minore ar trebui băgați la bulău!”

Asta e una dintre cele mai evidente - și totuși din ce în ce mai des folosită.
A impregna înseamnă a îmbiba (un material) cu o substanță lichidă. De exemplu pereții din casă sunt impregnați cu var lavabil pentru a căpăta impermeabilitate și astfel atunci când dai apă (sau alt lichid) pe perete nu afectează peretele în sine.
To impregnate din engleză nu e deloc același lucru cu a impregna din română. Echivalentul în română ar fi a lăsa însărcinată sau, într-o variantă mai corectă politic, a concepe un copil (cu).

6. „Vizualizați-vă într-o lumină pozitivă!”

Formularea asta e foarte des întâlnită în rândul vorbitorilor motivaționali (a se citi „șarlatani care iau un munte de bani ca să-ți vomite platitudini”) și în rândul corporatiștilor semi-docți. Însă alte formulări în care verbul a (se) vizualiza e folosit greșit se întâlnesc și-n alte medii (ex: Vizualizează lumea viitorului!).
În acest caz, autorul vrea de fapt să spună „Imaginați-vă într-o lumină pozitivă”.
A (se) vizualiza înseamnă a face vizibil, a facilita observarea vizuală pe un ecran. Din definiție ne dăm seama că forma sa reflexivă are sens doar în cazul în care cineva se filmează și în același timp se uită la filmarea cu sine pe un ecran. În alte contexte, forma reflexivă nu prea poate fi legitimă.
În engleză, to visualize înseamnă, într-adevăr, a (își) imagina, a concepe și chiar a conceptualiza. Mare atenție!

7. „Îmi pun la dispoziție expertiza mea din IT ca să vă ajut!”

Fraza asta nu are niciun sens. Expertiza este cercetarea cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme (DEX).
Sigur, dacă stăm și ne sucim suficient de mult, s-ar putea să găsim un context în care totuși fraza asta să aibă sens însă, în general, această frază este eronată însă variante ale ei sunt folosite constant în terțe cercuri - care cercuri se ofensează grav dacă le spui că nu au proprietatea termenilor.
Having an expertise (in a field) din engleză, care înseamnă a avea experiență - sau abilități - (într-un domeniu) nu e deloc tot aia cu expertiza din limba română. Folosirea cuvântului „expertiză” ca sinonim perfect cu experiență este pur și simplu eronată.

8. „Găsiți detalii în (documentul din) atașamentul e-mail-ului”

Asta e des întâlnită! Și eu o mai scap ocazional. Asta însă n-o face mai puțin greșită.
Atașamentul este afecțiunea puternică și durabilă față de un obiect sau o persoană. Or, mă îndoiesc că e-mail-ul are un sentiment de afecțiune puternică și durabilă față de documentul cu pricina :).
Formularea corectă este „Găsiți detalii în documentul atașat (sau anexat) e-mail-ului”.
Și dacă tot suntem aici - forma corectă de scriere a substantivului „e-mail” articulat cu articol hotărât este „e-mail-ului” și nicicum altfel. A doua cratimă e pentru a marca xenismul (căci „e-mail” nu e un cuvânt românesc) iar prima cratimă e din cuvântul original și a fost păstrată pentru că „email” e un material artifical aplicat pe suprafața unor obiecte metalice.

9. „Ascultă muzică la maxim”

Aici e fenomenul invers - în loc să ia termenul direct din engleză, autorul îl „românizează”.
Formele corecte sunt maximum și minimum - exact ca-n engleză.

10. „Acum discutăm informal

Asta e genul de greșeală pe care Academia Română s-a gândit s-o accepte - cum de altfel au făcut și cu alte greșeli (vezi „yoghist”, „boy-ul”, „succesuri”, etc.).
Însă strict după structura limbii române, informal din engleză nu-i deloc totuna cu informal din română.
În română, informal înseamnă cu rol de informare. De-aia întâlnirile la care Ponta se duce și stă cățeluș în timp ce maoistul Baroso îi zice ce-are de făcut se numesc întâlniri informale - pentru că îl informează pe tovarășu prim-ministru. Întâlnirile în sine sunt cât se poate de oficiale doar că sunt informale - adică au caracter de a informa pe cineva.
În engleză, informal înseamnă neoficial.
Doar pentru că Academia Română a comis o prostie, eu zic că nu trebuie s-o comitem și noi.

11. „Avem cea mai mare audiență din România!”

Marii intelectuali și formatori de opinie de la Lanterna 3 se laudă des cu chestia asta. Atâta doar că formularea pur și simplu nu este una corectă.
Audiența este întâlnirea (sau întrevederea) acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. De pildă, atunci când vrei să te vezi cu tovarășul primar, mergi în audiență la el. Asta desigur dacă nu cumva ești vreun baron local - dar asta-i altă poveste.
Audiență poate fi folosit şi cu sensul de spectatori - dar numai pentru spectatori, adică pentru oamenii care sunt fizic la locul întâmplării evenimentului (ex: Audiența a aplaudat în picioare golul lui Hagi).
Așadar, o variantă corectă pentru băieții de la Lanterna 3 ar fi: „Avem cel mai numeros public din România!” sau „Avem cel mai mare număr de telespectatori din România”.

12. „Ne vom focusa pe mediul rural!”

Variante ale acestei exprimări am auzit de cel puțin 43892473289652354 de ori, la câți directori de vânzări semidocți care n-au vândut o ceapă la viața lor am întâlnit.
Pentru început verbul a (se) focusa nu există. Există în fizică noțiunea de focusare care se folosește foarte rar ca sinonim pentru focalizare. Dar cam atât.
To focus în engleză înseamnă fix cuvântul care le lipsește celor ce se exprimă în halul descris mai sus - a (se) concentra!
Așadar, forma corectă este: „Ne com concentra pe mediul rural”.

13. „Recipientul mesajului a reacționat nefavorabil”

Asta chiar n-are niciun sens.
Recipientul este un vas destinat depozitării unui material (poate fi lichid, gazos sau solid). Prin urmare, să spui că un vas a reacționat e cel puțin dubios.
Această formulare nu e deloc rară, oricât de ciudat ar părea și provine din credința că recipient din engleză e totuna cu „recipient” din română. Nu e!
Forma corectă: „Destinatarul mesajului a reacționat nefavorabil”.

14. „Proiectul este adresat tinerilor”

Situația verbul „a adresa” e una complicată rău. Însă, în formulări precum aceasta, greșeala vine din credința că addressed to din engleză e același lucru cu adresat din română. Nu e!
Adresatul este persoana căreia îi este adresată o scrisoare. Așadar, o formulare de tipul „Scrisoarea este adresată lui Gigel” este una cât se poate de corectă și n-are de-a face cu problema prietenilor falși.
Însă când vorbim de orice altceva decât hârtii oficiale sau scrisori forma „adresat” n-are ce căuta. De asemenea, nici dacă am reformula în forma: „Proiectul se adresează tinerilor” tot nu e corect - din simplul motiv că verbul a (se) adresa înseamnă a (se) îndrepta (cu) vorba către cineva (DEX).
Și-atunci cum o scoatem la capăt? Simplu: în toate situațiile în afară de cele descrise de mai sus, înlocuim cu totul cuvântul cu „destinat”.
Așadar, forma corectă: „Proiectul este destinat tinerilor”.

15. „Compania a adresat nemulțumirile consumatorilor și s-a conformat acestora”

V-am zis că e complicată situația verbului „a adresa” care a ajuns să fie folosit cu toate sensurile din engleză (și chiar cu sensuri complet noi!).
În acest caz, greșeala izvorăște din credința că to address (the issues) e același lucru cu a adresa. Nu e.
Formularea corectă: „Compania a tratat nemulțumirile consumatorilor și s-a conformat acestora”.
Atenție! Nu tot timpul „a trata” e cel mai bun înlocuitor pentru acest englezism. În dezbateri, de pildă, când trebuie să address the arguments e mai probabil să fie necesară folosirea verbului a aborda. Depinde mult de context. Din punctul ăsta de vedere limba română e mult mai bogată decât engleza care are un cuvânt pentru un munte de noțiuni complet diferite (și chiar contradictorii uneori).

16. „Mesajele cu conținut inflamator vor fi șterse”

Am văzut asta pe câteva forumuri și bloguri. Din nou, e complet eronat!
Inflamator înseamnă ceva caracterizat printr-o inflamație sau care caracterizează o inflamație. Iar inflamația este procesul patologic datorat unui excitant chimic, fizic și mai ales microbian și manifestat prin durere, temperatură, înroșirea și umflarea locului bolnav; umflătură (DEX). Or, indiferent ce-ar conține un comentariu pe un blog sau forum, în mod cert nu poate cauza umflături ale unor organe.
Greșeala survine din credința că inflammatory din engleză e tot aia cu inflamator din română. Nu e!
Formularea corectă: „Mesajele cu conținut ațâțător vor fi șterse”
Altă variantă: „Mesajele cu conținut instigator (la violență) vor fi șterse”

17. „Cererea submisă de mine încă nu a fost soluționată”

Asta vine de la un intelectual al patriei destul de apreciat.
Submis(ă) în limba română înseamnă supus, stăpânit, aservit, înfeudat, înrobit, subjugat, subordonat (DEX) și e un cuvânt oricum cam dispărut din limbă.
Greșeala provine din credința că submit din engleză e tot aia cu submis din română. Nu e!
Formularea corectă: „Cererea înaintată de mine încă nu a fost soluționată”.

Lista nu e completă și e deschisă completărilor. Ca să putem evita o problemă este mai întâi necesar s-o identificăm. Așadar, mai știți și alte formulări care practic mimează limba engleză neluând în calcul că limba română poate avea termeni similari cu înțeles total diferit?

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails