marți, 30 august 2011

Elev american se opune rugăciunii în şcolile publice

Povestea ce urmează să v-o spun parafrazând şi traducând un articol al Gretei Christina publicat pe Alternet este cunoscută în rândul ateilor de pretutindeni dar mai puţin cunoscută de ceilalţi tocmai pentru că mass-media occidentală (inclusiv cea românească) e mai preocupată să arată încălcările drepturilor omului în ţările din Orient şi mai puţin din Vest prezentându-l pe cel din urmă ca o oază a democraţiei şi libertăţilor individuale - aspect din ce în ce mai relativ şi mai fals în ultima vreme.
Vorbim aşadar despre povestea lui Damon Fowler absolvent al liceului Bastrop - undeva în Statele Unite. Vorbim de ce-a păţit un elev într-o ţară în care religia nu este obligatorie în şcoli (aşa cum e-n România), unde cultele nu sunt finanţate de stat şi unde procentul de necredincioşi e undeva la 17% din populaţie (adică vreo 50 de milioane de oameni) spre deosebire de maxim 5% (adică maxim 800 de mii de oameni din care mare parte ascunşi de teama de a nu fi ostracizaţi) aşa cum e-n România. Şi, desigur, vorbim de SUA unde deşi derivele teocratice au atins nivele îngrijorătoare la nivelul unora dintre state, justiţia este totuşi în continuare independentă şi laică.
Indiferent ce aţi crede despre atei - că-s de treabă, că-s răi, că-s oamenii satanei, că-s la fel ca toţi oamenii sau că nu vă pasă de aceştia - această poveste ar trebui în mod normal să vă tulbure.
Damon Fowler, un elev ateu de la Liceul Bistrop din Louisiana era aproape de absolvire.
Şcoala sa (publică, de altfel) plănuia să organizeze o rugăciune ca parte integrantă şi obligatorie a ceremoniei de absolvire, aşa cum făcuseră şi până atunci la fel cum şi alte şcoli publice fac asta în multe state americane în fiecare an. Dar Fowler - ştiind că rugăciunile ca parte a programului şcolar plătit din bani publici sunt neconstituţionale şi interzise prin lege - a contactat inspectorul şcolar şi l-a anunţat că se opune rugăciunii aducându-i totodată la cunoştinţă că în cazul în care rugăciunea se va realiza va contacta Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU). În prima fază şcoala a fost de acord şi a părut că a înţeles implicaţiile legale şi a anulat rugăciunea.
Apoi, numele lui Fowler şi rolul său în acest "incident" s-a "scurs". Ca rezultat direct s-au întâmplat următoarele:
1) Fowler a fost hărţuit, ridiculizat şi ostracizat de către comunitate.
2) Unul din profesorii lui Fowler l-a umilit în public.
3) Fowler a fost ameninţat la modul fizic.Unii elevi l-au ameninţat că-l vor "târî prin rahat" la ceremonia de absolvire şi a primit o serie de ameninţări cu bătaia şi chiar ameninţări cu moartea.
4) Părinţii lui Fowler i-au tăiat suportul financiar, l-au dat afară din casă şi i-au aruncat lucrurile pe peluza din faţa casei.

Ah... şi apropo, au şi ţinut până la urmă rugăciunea de absolvire.

Înainte să intrăm în detalii, să ne-nţelegem asupra a ceea ce s-a întâmplat dar şi asupra legii: Nimeni - nici Fowler, nici ACLU şi nici nimeni - nu spune nimănui de la liceul Bastrop că nu se pot ruga. Oamenii se pot ruga la absolviri sau ca urmare a oricărui alt eveniment la care simt nevoia să facă asta. Problema în sine este dacă o şcoală publică, finanţată din banii tuturor, poate să organizeze rugăciuni la absolvire sau la oricare eveniment şcolar ca parte a programului oficial, obligatoriu şi sponsorizat de şcoală. Rugăciune individuală? Succes, treaba ta! Rugăciuni în afara programului şcolar la biserici sau evenimente private? Faceţi-vă de cap. Promovare guvernamentală a religiei? Hmm... nu prea. Nu atâta vreme cât există Primul Amendament (la ei, că la noi...) şi stabilirea în clar a condiţiei religiilor.
Există o lege şi o Constituţie care-i protejează pe toţi, nu doar pe atei. Dacă nu vrei să fii supus(ă) la o rugăciune budhhistă obligatorie în grup sponsorizată din bani publici, atunci nu trebuie să fii supus(ă) nici la o manifestare similară dar de factură creştină.
Bun, să sperăm că e clar.
Şi-acum să continuăm cu detalii despre ce i s-a întâmplat lui Damon Fowler.
1) Ziceam că Fowler a fost hărţuit, ridiculizat şi ostracizat de către comunitatea sa. A devenit centrul a ceea ce americanii numesc "shitstorm" (furtună cu deser turcesc): A fost hărţuit, umilit, transformat în ţinta tuturor insultelor şi a jignirilor. I s-a spus că e Dracu' în persoană. I s-a recomandat să "meargă la mă-sa să se plângă... oh... stai. Nu poţi!" (aluzie la excluderea la care l-au spus inteligenţii săi părinţi). I s-a spus că face asta numai ca să atragă atenţia. Un eveniment al elevilor care includea rugăciuni în grup numit "Ora de noapte" a fost transformat în ocazie pentru personalul şcolar şi comunitate de a se lua de Fowler şi de a prolifera în public remarci umilitoare la adresa sa - atât profesori cât şi elevi. Uitaţi şi un filmuleţ. De asemenea ţinta înjurăturilor şi umilinţelor au fost şi oamenii care au îndrăznit să-l apere.
Ca să ne facem o idee mai bună, hai să citim câteva comentarii de la ştirea postată pe site-ul liceului:
Îl consider un laş.
Sper ca ei (creştinii) să pună şi mai mare presiune pe el ca să se convertească şi sufletu-i să-i fie salvat de la focurile iadului.
Puştiul era probabil o epavă şi un apatic total până acum
Dacă nu vrea rugăciune la absolvire, n-are decât să stea acasă.
Individul ăsta-mi provoacă greaţă.
Sper din tot sufletul că putoarea ateistă îşi simte drepturile încălcate.
Satana continuă să vrăjească minţile a din ce în ce mai mulţi oameni din această lume.
Ce? Credeaţi că habotnicii lor sunt cumva diferiţi de ai noştri? Nici vorbă!
Unul din profesorii lui Fowler l-a ridiculizat în public. Să dăm citare din ziarul liceului:
Mitzi Quinn este în staff-ul liceului de aproape 25 de ani, mare parte din timp în funcţia de consilier principal. În trecut Quinn spunea că a avut câţiva elevi atei, agnostici sau non-creştini care nu au avut "nicio problemă" cu rugăciunea în grup.
"Au respectat majoritatea colegilor şi n-au spus nimic" - A zis Quinn.
"Niciodată nu s-a ridicat vreo problemă. Niciodată" - a adăugat acesta.
De-a lungul carierei sale cu elevii Quinn spune că niciunul nu şi-a exprimat o părere şi că nu au fost probleme cu studenţii noncreştini.
"Şi ceea ce este mai trist este că acum are o problemă un elev care nu a contribuit cu nimic la absolvire sau în ajutorul colegilor săi", a adăugat doamna Quinn.
Seamănă cu ce auzim pe la noi, este? Desigur e interesant de unde poate şti doamna Quinn situaţia fiecărui elev în parte ce şi cum a contribuit acesta de-a lungul anilor de studiu.
Cu alte cuvinte, pentru că majoritatea elevilor îşi doresc un lucru neconstituţional - acei elevi au dreptate. Pentru că nimeni n-a avut curajul să remarce fărădelegea - înseamnă că nu s-a comis nicio fărădelege şi totul e roz şi pufos. La urma urmei, nu-i ca şi cum s-a întâmplat ceva nasol când Fowler a deschis subiectul,... nu-i aşa? Şi pentru că Fowler "nu a contribuit cu nimic" - altceva decât, ştiţi voi, un model de a-şi risca siguranţa profesională şi securitatea fizică pentru un principiu democratic, acela de a respecta legea - prin urmare dreptul său legal de a nu fi oprimat şi de a nu fi bombardat cu prozelitism religios de către şcoala publică este irelevant... şi merită să fie umilit public de către unul din profesorii săi.

3) Fowler a fost ameninţat cu bătaia. Elevii l-au ameninţat că-l vor "târî prin rahat" la ceremonia de absolvire şi a primit o serie de ameninţări, inclusiv cu moartea.
Suficient aici.

4) Părinţii lui Fowler i-au tăiat suportul financiar, l-au dat afară din casă şi i-au aruncat lucrurile pe peluza din faţa casei.

Să ne-nţelegem bine: În momentul în care fiul lor era umilit, ameninţat, hărţuit ridiculizat în public şi ostracizat de şcoală şi comunitate, părinţii lor s-au alăturat "petrecerii". Şi să-mi mai spună cineva că părinţii merită respectaţi doar pentru simplul fapt că sunt părinţi. Prima reacţie a părinţilor a fost să-l ţină închis în casă, să-i ia telefonul mobil şi să-l izoleze de legături cu lumea exterioară - tăindu-i chiar şi contactul cu fratele său mai mare Jerrett. Ulterior au continuat cu înlăturarea sprijinului financiar, darea afară din casă şi umilirea prin aruncarea posesiunilor pe geam pe peluza din faţa casei!
Din fericire, Damon nu este în totalitate singur. Fratele său Jerrett l-a primit în casa sa din Texas şi urmează să-l ajute cu admiterea la facultate. Şi Damon este suficient de norocos să aibă şi sprijinul complet al comunităţii ateiste care îi oferă încurajări, suport emoţional, ajutor educaţional şi chiar şi o bursă şcolară.

Sunt multe aspecte de discutat în povestea lui Damon Fowler. În primul rând este aspectul deprimant al faptului că povestea sa este foarte comună. Faptul că deşi legea este extrem de clară pe acest subiect, şcolile publice din toată ţara continuă să organizeze nu doar rugăciuni în grup obligatorii şi sponsorizate de şcoală ci chiar manifestări ample în care se promovează teocraţia prin încălcarea flagrantă a legii ... aparent bazându-se pe faptul că nimeni nu va avea curajul să deschidă gura. E o problemă cu înţelegerea în SUA în ceea ce priveşte drepturile civile: Arhicunoscuta şi eronata convingere că "majoritatea decide" în toate situaţiile.

Asta e realitatea urâtă a bigotismului şi discriminării de peste tot din ţară - în special în licee. Potrivit lui JT Eberhard, specialistul pe porobleme ţinând de licee din cadrul Alianţei Seculare a Studenţilor şi Elevilor (SSA), în Alabama, Liceul Auburn refuză să permită afilierea elevilor la SSA. În Cranston, Rhode Island, o altă şcoală publică este în proces cu ACLU pentru refuzul de a renunţa la mesajele de prozelitism prezente în toată şcoala. În Texas, am avut elev căruia i s-a spus că-şi poate organiza un grup secular dar doar dacă îl numeşte "grup de filosofie" şi nu se afiliază la SSA. Lista cu situaţii similare sau mai grave e imensă - de ordinul miilor de cazuri şi astea sunt cele de care am aflat în primele 4 luni de când mă ocup cu aceste cazuri. Incidentul Fowler este mai aproape de regulă decât de excepţie.
Damon Fowler a fost primit cu braţele deschise comunitatea ateistă. Scriitori atei celebri sau mai puţin celebri au dedicat spaţii largi poveştii încercând să arate tuturor unde poate duce extremismul religios. Astfel, povestea sa a ajuns în revista Friendly Atheist, Pharyngula, BlagHag, Fundaţia Richard Dawkins, The Thinking Atheist, Rock Beyond Belief... şi lista poate continua. O serie de organizaţii seculare îl aplaudă frenetic pe Fowler pentru curajul său.

Asociaţia Ateii Americani spunea despre Fowler că acest copil merită mii de mulţumiri şi aprecieri pentru modul cum a pus problema faţă de directorul şcolii sale arătându-i în clar şi fără de tăgadă că Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile va da liceul în judecată dacă derivele teocratice nu sunt anulate. Bună treabă Damon! Ai vorbit pentru libertăţile tuturor oamenilor care sunt prinşi în Centura Biblică. Centura Biblică este un nume neconvenţional dat unei mari părţi din sudul Statelor Unite întinzându-se până în Texas şi Oklahoma. Numele este dat tocmai pentru fundamentalismul religios manifestat la scară largă de populaţia acestor state.
Şi nu e vorba doar de liderii de opinie din mişcările non-religioase. Vorbim şi de suport al oamenilor obişnuiţi. Fowler a primit un suport copleşitor de la atei din toată SUA precum şi din lume. Grupul "sprijiniţi-l pe Damon" de pe Facebook a strâns peste 10 mii de membri numai după publicarea primului articol pe această temă. Postările lui Damon şi ale fratelui său pe un site de socializare unde discutau evenimentele acestea s-au umplut de comentarii de susţinere dar şi de indignare în acelaşi timp că aşa ceva încă se poate în secolul XXI. Formurile ateiste şi blogurile de limbă engleză au scris neîncetat (şi încă o mai scriu) cu mult patos. Şi mulţi atei au scris scrisori (unele chiar reprezentând firme mari) către administraţia liceului Bastrop exprimându-şi suportul pentru poziţia lui Fowler şi opoziţia pentru derive teocratice neconstituţionale.
Suportul însă nu este doar emoţional. Sigur, suportul emoţional este important, chiar foarte important şi vital când eşti ostracizat şi ţinta tuturor injuriilor într-o campanie orchestrată împotriva ta şi mai eşti şi dat afară din casă. Însă, un ajutor important a fost cel financiar care nu a întârziat să vină din partea comunităţii ateiste. Mulţi atei i-au oferit lui Fowler transport, consiliere juridică, întâlniri cu oficiali, locuri în care să locuiască, protecţie fizică (!) legături către alţi oameni care îl pot ajuta şi multe altele. Fundaţia "Libertate în Faţa Religiei" (Freedom From Religion Foundation) i-a oferit o bursă de 1000 de dolari pe an.

Şi, poate cel mai important, bloggeriţa de la Friendly Atheist Hemant Mehta a stabilit un fond de bursă pentru Fowler pentru ca el să poată merge la facultate în ciuda pierderii suportului financiar de la părinţi. Răspunsul a fost cu adevărat copleşitor. În momentul în care Greta Christina posta această poveste pe Alternet (sfârşitul lunii mai 2011) se strânseseră deja nu mai puţin de 15 000 de dolari. În mare parte acoperind măcar pentru un an rolul pe care părinţii lui l-au abandonat.

Păi bine şi de ce scrii asta? Suntem totuşi în august! Suntem, dar povestea lui Fowler merită spusă - în special pentru că mass-media românească are timp să dedice spaţii largi pentru nunta lui Borcea, slujba de înviere, poze contrafăcute cu bin Laden mort şi divorţuri insipide ale unor persoane insipide. Însă, timp pentru a prezenta cazuri flagrante de călcare în picioare a drepturilor omului... nu. Mass-media românească nu a avut timp nici pentru elevii români care au suferit din cauza teocraţiei româneşti.
Una din cele mai dese acuze şi etichete negative aduse ateilor este că suntem egoişti, imorali şi că fără credinţă în dumnezeu şi viaţă de apoi oamenii nu au un etalon al moralităţii acţionând doar pentru propria plăcere fără niciun fel de consideraţie pentru alţii. Că fără credinţă în pedeapsă eternă pentru comportament "rău" sau răsplată eternă pentru comportament "bun" şi o autoritate supranaturală care să arbitreze totul, oamenii n-ar avea niciun motiv să fie buni şi niciun motiv să se abţină din a comite fapte reprobabile. Că fără religie, oamenii nu ar avea compasiune, simţ al dreptăţii, empatie, n-ar avea nicio dorinţă ca societatea să meargă bine... şi în esenţă că am face tot ce vrem noi indiferent de consecinţe.
Dar când Damon Fowler a fost în suferinţă şi avea nevoie de... orice... comunitatea ateistă a intervenit. A oferit exact compasiune, a cerut dreptate, a oferit suport emoţional şi a oferit ajutor practic. Şi-a deschis portofelele şi a arătat fără niciun dubiu de clar că Damon Fowler nu era singur: asta deşi şcoala sa, comunitatea sa şi chiar părinţii săi i-au întors spatele, ateii au fost cei care au avut grijă de el cât de bine au putut până când se va putea pune pe picioare să aibă grijă de el. Comunitatea ateistă a arătat clar că deşi nu mai avea ceea ce se numeşte "acasă" în Bastrop, are acum un "acasă" în această mişcare. Când Damon Fowler suferea şi avea cu adevărat nevoie de comunitate, comunitatea ateistă s-a dovedit a fi adevărata comunitate pentru el.

Dacă ateismul înseamnă să facem exact ceea ce vrem noi... atunci se pare că vrem să avem grijă unul de celălalt. Se pare că vrem să ajutăm oameni care au fost răniţi. Se pare că vrem doar să vorbim şi să acţionăm împotriva fărădelegilor şi practicilor defectuoase. Se pare că vrem să oprim nedreptatea. Se pare că vrem să facem şi sacrificii pentru asta.
Mult mai mult decât creştinii din Bastrop, Louisiana, cel puţin.

Nu spun că ateii sunt superiori din punct de vedere moral faţă de religioşii. Nu cred deloc asta şi prin urmare nu susţin asta. Sunt conştient că mulţi religioşii sunt de treabă, manifestă compasiune şi au un puternic simţ al dreptăţii. Sunt chiar conştient şi de faptul că mulţi religioşi, chiar şi mulţi creştini, sunt acum sideraţi de ceea ce i s-a întâmplat lui Damon Fowler şi se opun vehement unor astfel de practici.

Şi, desigur, sunt conştient şi că mulţi atei sunt ostili şi egocentrici până-n măduva oaselor. (credeţi-mă, sunt foarte conştient de asta) Însă nu asta era ideea.

Ideea era-n felul următor: Oamenii nu au nevoie de dumnezeu ca să fie buni. Etica umană pare să fie codificată în creierele noastre şi perfectată de-a lungul milioanelor de ani de evoluţie ca specie socială şi toţi oamenii care nu sunt sociopaţi au aceste calităţi. Unii dintre noi le punem mai bine în valoare decât alţii... dar cert e că le-avem toţi fie că suntem creştini, mozaici, musulmani, hinduşi, buddhişti, rastafarieni, wiccani sau atei.

Şi ideea pe care vreau s-o transmit este că atunci când cineva îţi spune că ateii sunt egoişti şi imorali, aminteşte-ţi de Damon Fowler. Aminteşte-ţi cum a fost hărţuit, ridiculizat, ostracizat şi într-un final alungat chiar de către comunitatea cu profundă credinţă în dumnezeu!

Şi aminteşte-ţi că de grijă i-a purtat comunitatea ateistă!

sâmbătă, 27 august 2011

Legitimitatea conservatorismului

Din ce în ce mai mulţi oameni asociază conservatorismul generalizat, încăpăţânat şi iraţional cu prostia crasă, bigotismul, fundamentalismul religios şi lipsa educaţiei.
Nu am să scriu un articol lung despre tema generală a conservatorismului. Nu de alta dar mi-ar trebui un blog numai despre acest subiect pentru a trata cât de cât decent vastul subiect şi exemplele sale. Conservatorismul are şi momentele sale bune. Puţine, din ce în ce mai puţine, dar le are şi ar fi neonest să nu le recunoaştem.
Aşa că restrângem tema la România şi ne vom inspira în cele ce urmează din trei surse diferite, toate 3 conservatoare şi aparent "independente". În fapt sunt toate sub auspiciile BOR dar asta-i altă poveste.
Vorbim întâi despre punctul de vedere al ProVita Sibiu asupra drepturilor sexuale, precum şi punctul lor de vedere asupra conflictul între generaţii. Apoi vorbim despre România Jună, eveniment organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, eveniment destul de mediatizat dar cu puternice accente de spălare pe creier, fundamentalism ortodox şi promovare a teocraţiei. La final vom vorbi despre punctul de vedere al BOR prin portavocea sa Ziarul Lumina în ceea ce priveşte prejudecăţile şi cât sunt acestea de bune.
"Sunteţi pregătiţi? Să-i dăm drumul!" (am citat un mason, apropo!)

1. Punctul de vedere al ProVita (nu neapărat din Sibiu)

1.1. Promovarea deschiderii şi acceptării este de porc

Aşa zice ProVita. Să luăm aminte mai întâi din evanghelia după culturavietii.ro asumată de ONG-ul mai sus amintit:
O recenta intrunire gazduita de Comisia Natiunilor Unite pentru Statutul Femeii a fost locul perfect pentru a prezenta noua programa de “educatie sexuala” a Planned Parenthood, cel mai mare business de avort si planificare familiala din America de Nord si unul din cele mai mari din lume. Sala – plina de reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale din intreaga lume interesate sa sprijine atat Planned Parenthood cat si organismele ONU care lucreaza strans impreuna cu aceasta (de ex. Population Council si International Women’s Health Council) sa preia noul curriculum “Linii directoare si activitati pentru o abordare unitara a sexualitatii, genului, HIV si educatiei privitoare la drepturile omului”.
După aceea urmează o listă cu aspectele conţinute de acea programă şi pe care ProVita le consideră de porc. Că eu nu văd nimic dubios în ele e poate pentru că nu port ochelarii dumnezeieşti (god glasses) de care s-a vorbit la ultima convenţie a liber-cugetării din Oklahoma. Însă, acestea fiind spuse, ProVita conchide:
Ca parinti, ne inchipuiam ca scopul scolii este acela de a invata pe copii lucruri importante, ca matematica, stiintele, istoria, lectura – nicidecum predarea activismului politic dupa o agenda bine stabilita. Cu atat mai mult cu cat acesta este mascat dupa reclama la relatii sexuale in afara casatoriei sau la “stiinta autosatisfacerii”.
“Desi aici, la United Families International, avem de-a face adesea cu perversitatea si propaganda miscarii pentru ‘drepturi sexuale’, chiar si noi am fost socati de continutul si concentrarea acestei programe,” relateaza in final articolul citat.
Aceste grupuri au creat, asadar, un “produs” destinat ca, prin intermediul scolii, sa neutralizeze orice obiectie fata de comportamentele imorale sau aberante, sa promoveze avortul si orice forma de relatii sexuale ca “drept”, sa deconstruiasca rolul traditional al sexelor si sa dezagrege institutia mariajului si familia. Toate acestea pentru atingerea scopului final: promovarea unei inginerii sociale la scara mondiala. Si daca nu era de ajuns, prin acest program, tinerii vor fi educati sa devina ei insisi “activisti pentru drepturile sexuale si de gen”!
Ce sa mai spunem! George Orwell ar fi gelos.
Da! George Orwell chiar ar fi gelos! De fapt, chiar era gelos. În fond dacă înlocuieşti "Partidul" din "1984" şi-l înlocuieşti cu Biserica, s-ar putea că romanul său să ţi se pară un excelent manifest pentru teocraţie. Şoc şi groază! Fac şi eu ca ziariştii de carton... teocraţia chiar este la rându-i un regim totalitar. O societate bazată exclusiv pe un set de valori religioase (puţin relevant dacă-s creştine sau nu) este o societate totalitară!
Ce mă surprinde neplăcut este atitudinea zeflemitoare a ProVita deşi ei înşişi sunt cei care promovează o societate totalitară în care statul are voie să-ţi spună până în cele mai mici detalii ce poţi şi ce nu poţi să faci. De la ProVita citire:
Programul vizeaza publicul-tinta (copiii, pe romaneste) la nivel global si se pretinde a fi “receptiv din punct de vedere cultural” – termen specific limbii de lemn neo-marxiste, la fel ca si mai cunoscutele “egalitate”, “compasiune” sau “crearea unei societati juste” (mai lipseste, nu-i asa, doar pumnul mainii stangi ridicat).
Deci cum? A fi "receptiv din punct de vedere cultural" este o noţiune neo-marxistă?! Iooooi! Cum ar spune lumea p'aici pe la Cluj. "A crea o societate justă" este un deziderat al extremei stângi?! I-auzi! Cum era mă salutul ăla legionar? "Traiasca Legiunea si Capitanul, pentru o Romanie ca Soarele Sfant de pe Cer", cumva? Greu tare cu alesul a doar ce-ţi place.
Deci, să recapitulăm: Prin promovarea receptivităţii din punct de vedere cultural, a egalităţii şi a compasiunii faţă de oamenii din jurul individului, ajutăm la dezideratul creării unei societăţi juste. Asta e de porc şi e de extremă stânga, zic cei de la ProVita.
O naţiune curată precum soarele sfânt de pe cer într-un bun spirit creştin ortodox şi prin căpitan pentru căpitan! Asta nu e de porc ci chiar e foarte ok.

1.2. Conflictele între generaţii s-au accentuat din cauza secularismului

Aşa zice ProVita într-un articol publicat pe blogul organizaţiei. Articolul este scris de un popă (ortodox, evident) şi citează studii fără să menţioneze sursa (în stil Formula AS, Oreste, etc.) şi se laudă c-ar fi "realizat" (n-am înţeles ce anume - studiul sau articolul?) în cadrul Colegiului de Ştiinţe "Grigore Antipa" din Braşov. Dacă Grigore Antipa ar fi trăit, probabil i-ar fi dat cu "Originea speciilor" în cap popii ăstuia pentru simplul motiv că alătură numele unei instituţii ce-i poartă numele cu aberaţiile teocrat-ortodoxoide.
Deşi începe bine, admiţând că au existat dintotdeauna conflicte între generaţii şi că subiectul nu este deloc nou, articolul continuă cu nişte cretinătăţi nedemonstrate şi nedemonstrabile dar care pot manipula uşor mintea unui părinte dezorientat. (revedeţi studiul pe care l-am făcut eu despre părinţi)
Ia să cităm câte ceva de-acolo:
Drogurile, prostitutia, avorturile, delincventa juvenila, abandonul scolar sunt rezultatele firesti ale societatii secularizate in care traim. [...]
Tentatia e mare, libertatea la fel, si tinerii, derutati si lipsiti de repere, cad cu usurinta in capcanele acestui mediu. [...]
In prezent, parintii sunt intr-o competitie foarte severa pentru a castiga atentia copiilor lor si incercarile de a-i influenta pe adolescenti sunt in mod constant alterate de numeroasele mesaje care ii incurajeaza sa actioneze si sa gandeasca altfel decat ne invata Biblia. [...]
Pentru a-i ajuta, ca parinti va trebui [...] sa tinem cont de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea. Gasirea unei identitati pozitive si constructive – o identitate crestina - este cea mai importanta responsabilitate a adolescentei. [...]
Psihologia moderna (in mare parte necrestina), ne spune ca pedeapsa nu aduce respect si nici o buna comunicare in familie, de aceea este nevoie de maturitatea, tactul si experienta adultului pentru a diminua considerabil o astfel de situatie. De fapt conteaza modul in care este data pedeapsa adolescentului - pentru a memora necesitatea respectarii valorilor crestine date prin revelatie deci imuabile – cu toata iubirea fara patima.
Articolul în sine, dacă nu e citit cu puţină atenţie, poate părea destul de "ok".
Aş fi ipocrit să spun că nu am prejudecăţi. Am. Dar ce ştiu sigur e că am mult mai puţine prejudecăţi faţă de popă ăsta de-a scris articolul cu pricina.
Este chiar interesant de studiat (şi îngrijorător în acelaşi timp) cum tacticile de a impune modul creştinopat de gândire au evoluat foarte mult. Sub un articol aproape ştiinţific şi aproape "ok", tov. popă ortodox introduce vechile elemente de manipulare creştinopată.
Avem tot ce ne trebuie: psihologia e de porc pentru că nu e creştină, putem să ne batem copiii chiar dacă psihologia zice că nu-i bine pentru că valorile creştine sunt "imuabile", un adolescent viitor adult creştin = un adolescent bun - orice altă situaţie = un adolescent indezirabil (după cum şi Patriarhul o recunoaşte), internetul şi informaţia sunt de porc pentru că îi învaţă pe copii să gândească (şi) altfel decât cum scrie în comunicatul de presă numit biblie şi societatea seculară e de porc şi e vinovată pentru toate naşpeturile de se-ntâmplă, inclusiv situaţiile normale dar percepute rău de către părinţi în relaţia cu copiii lor.
ProVita este un ONG care se opune avorturilor. Asta e meseria lor de bază deşi în mare parte ei se ocupă cu propagandă creştinopată. George Carlin zicea: "Ăstora cu pro-life-ul lor cu totul le pasă de viaţă numai de la concepţie până la naştere. Apoi, să te speli pe cap cu plodul!". Şi câtă dreptate avea!
În viziunea ProVita (precum o arată articolul pe care şi-l asumă) e ok să obligi pe cineva să facă un copil nedorit dar nu e ok măcar să-i dai libertate de gândire. Pe sistemul dacă tot te-am obligat să-l faci, acum ar fi minunat să te putem obliga să-l şi educi aşa cum vrem noi - creştin-ortodox practicant, bigot, spălat pe creier şi dacă se poate militant pentru teocraţie.

2. Gândirea ProVita pusă în practică pe banii noştri

Există un ONG. Liga Studenţilor Români din Străinătate se numeşte. Un titlu pompos care-şi propune să reprezinte o anumită categorie de persoane. Trecând peste faptul că o parte din studenţii români din străinătate s-au grăbit să se delimiteze de această "ligă", nu putem să nu remarcăm citatul din Ţuţea direct de pe prima pagină şi constantele imbricări de naţionalism ortodoxoid din cam orice document care poartă ştampila LSRS.
E adevărat că LSRS a şters încet-încet afirmaţiile radicale şi exclusiviste de pe site ca urmare a criticilor vehemente venite din partea celor care se consideră români (prin cetăţenie sau grad de rudenie) dar care nu sunt neapărat etnici "puri" români, ortodocşi, albi şi bigoţi tripaţi.
De altfel, dacă citeşti acum comunicatele revizuite de pe site-ul LSRS, aproape că nu se mai observă cretinătăţile care au stârnit o adevărat furtună de rahat (shitstorm) împotriva acestei manifestaţii. Interesul a fost cu atât mai mare cu cât sponsor principal a fost Banca Naţională a României. La dracu' statul s-a împrumutat pe spinarea noastră a tuturor ca să fie bani în BNR şi Isărescu ce face? Organizează şedinţe de spălare pe creier în grup? Păi... da!
Luni, 15 august, Liga Studenţilor Români din Străinătate, alături de organizaţiile de tineret partenere, a plecat în pelerinaj la Mănăstirea Putna, comemorând astfel împlinirea a 140 de ani de la Primul Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni. Serbarea a început cu mesajul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a continuat cu prezentarea concluziilor Forumului România Jună.
De pe site-ul LSRS a dispărut informaţia însă în afară de dealer-ul şef de maşini, CEO-ul Corporaţiei Ortodoxe Române, Daniel, a fost pe-acolo să dea cu cădelniţa şi Înal Preacolaboraţionistul Securităţii Pimen. Despre Pimen s-a mai scris pe blogul ăsta.
Păi ce fel de Românie "jună" facem aici? Atât de jună că tot pe vechii colaboratori îi chemăm? Şi tot cu vechiul misticism?
În genere nu mi-e dragă Alina Mungiu Pipidi însă tocmai pentru că nu am prejudecăţi, nu pot să nu remarc cât de bine a pus problema în editorialul dedicat acestui eveniment cu iz naţionalist-ortodox:
Dar toate astea nu ar fi fost nimic dacă seminarul organizat de Ligă zilele astea, plus un pelerinaj la Putna ca activitate de încheiere, nu ar fi ajuns să fie demascate de societatea civilă vigilentă, care a plonjat adânc în site-ul de Internet al Ligii ca să descopere că părinţii grupului de iniţiativă constituit din lideri sunt oameni cu influenţă în mediul de stat şi privat, că dl Voiculescu însuşi a vorbit la lansarea lor, dl Mihai Gâdea le-a servit drept moderator şi generalul Chelaru a invocat binecuvântarea lui Zamolxe asupra acţiunilor Ligii. În plus, dl Isărescu a patronat de facto acţiunea[...]
[...]sute de alţi studenţi din străinătate au semnat o scrisoare de delimitare de Ligă, acuzată că descinde direct din Românii Verzi ai lui Caragiale, adică din naţionalismul ortodox de speţa cea mai kitsch. Chestiunea a devenit un studiu de caz privind dezvoltarea societăţii civile, care ne spune mai mult decât o aparentă ceartă banală între două asociaţii, tipică la români. La mijloc e o adevărată bătălie, ideologică şi morală, pentru sufletul tinerei generaţii, cu mai multe principii vitale în joc, în care devine important să discernem ce e just.
Nimic mai corect. Aşa cum ProVita se plânge că în şcoli au început să apară lecţii în care se vorbeşte în clar (măcar ca titlu informativ) despre modele şi practici condamnate de creştinopaţie, aşa LSRS caută să adune oameni pentru a-i atrage cât mai mult întru creştinopaţie naţionalistă.
Diferenţa? Manifestările care implică educaţia deschisă - spre toate ramurile - nu beneficiază de niciun fel de sprijin public în România. ONG-urile adună pe brânci bani din proiecte pentru a finanţa acest model. Statul român finanţează însă cu generozitate religia în şcoli, creaţionismul în manualele de biologie, şi spălare pe creier în grup la Putna pentru studenţi naivi.
O altă doamnă, de care am aflat doar recent, spune despre acest eveniment cam aşa:
Demersul e lăudabil, însă modalitatea de promovare a acestuia pare desprinsă din discursurile naţional-comunismului, cu evidente tendinţe protocroniste: este promovată istoria mitizantă, tinerii sunt îndemnaţi să se apropie de "spiritualitatea neamului românesc", apar citate naţionaliste, câţiva scriitori români tradiţionali sunt propuşi ca genii îndrumătoare pentru generaţia actuală, iar Biserica Ortodoxă este flatată.Totodată, pe lângă numeroşi vorbitori de valoare, unii prea puţin promovaţi public, apar nume ca generalul Mircea Chelaru - cunoscut pentru triumfalismul naţionalist şi idei conspiraţioniste (cum ar fi fi aceea că viruşii sunt inventaţi în laborator cu scopul nimicirii a 90% din omenire).
Nu pluralismul de idei şi faptul că la România Jună au fost şi vorbitori cu discurs ultra-naţionalist constituie problema. Diversitatea de opinii conduce la cele mai bune soluţii. Însă, modul în care arată promovarea proiectului (vezi site şi video-clipuri), nu transmite disponibilitatea spre dezbatere, ci formule de îndoctrinare.
Vă sfătuiesc să accesaţi link-urile. Desigur, în virtutea pluralismului de idei promovat de Liga Studenţilor Ortodocşi şi Naţionalişti din Străinătate, pentru nesimţirea de a se lua de Mircea Chelaru, i s-a adus un contraargument de-o logică fabuloasă: Cine eşti tu să te iei de Chelaru?
Admirabil câtă răbdare are să răspundă!
Un fleac. Prejudecăţi de-ale tale şi ale autorilor pe care-i citezi bă Vâlsane! Aşa-i? Vă invit să vedeţi ce părere are cineva care a fost acolo iniţial convins că manifestaţia organizată de LSRS e de bun augur. Articolul complet îl găsiţi aici. Părţile cele mai importante pot fi găsite aici.

3. BOR dixit: Prejudecăţile sunt bune

Aşa zice Ziarul Lumina. Aşa zicem şi noi?
Dimpotrivă! Prejudecăţile apar tocmai atunci când ai ochelari de vreun fel: ochelari naţionalişti, ochelari hristici, ochelari dumnezeieşti (god glasses), ochelari socialişti, ochelari liberali, ochelari feminişti, etc. etc.
Orice trăsătură ancestrală care trece la urmaşi pe calea duhului este o prejudecată autentică.
LinkAşa începe portavocea BOR justificarea prejudecăţilor bigoate pe care le are. Defineşte prejudecata ca fiind tot ce iei ca deja "dat". Faptul că intonezi "Deşteaptă-te române" sau "Invoking the majestic throne of Satan" conform partiturii deja date, se cheamă că ai o prejudecată privind intonarea respectivului cântec. Deşi... s-au mai făcut modificări şi s-a cântat "Deşteaptă-te române!" şi ca imn pop, rock şi chiar pe ritm manelizat. Despre cum a sunat, nu mă pronunţ.
Şi-acum să curgă aberaţiile:
Generalizând, fiecare obicei care intră în matca repetării periodice este o prejudecată retrăită ciclic sub forma unui tipar dat. Şi cum chipul în care se consfinţeşte un tipar se numeşte canon, tresăririle de suflet venite pe linia tradiţiei intră treptat în formule canonice şi dogmatice. Cei care deplâng cu suficienţă rigiditatea dogmelor nu o fac din insatisfacţia resimţită în faţa unor formule fixe, care chipurile le-ar provoca o saţietate estetică, ci fiindcă sunt iritaţi de rădăcinile care stau în spatele dogmelor. Ce-i supără nu e dogma ca atare, ci continuitatea generaţiilor adunate în conştiinţa apartenenţei la ea.
Deci, cu alte cuvinte, pe mine nu mă deranjează faptul că o dogmă creştinopată spune că homosexualii trebuiesc lapidaţi sau că femeile nu ar trebui să vorbească în public ci faptul că sunt în continuare prea mulţi cretini care cred cu tărie că aceste dogme sunt juste şi morale. Aproape adevărat! În fapt mă deranjează atât dogma cât şi perpetuarea ei!
Pe de altă parte, să generalizezi de la "prejudecata" interpretării unui anumit cântec într-un anume fel (respectând partitura compozitorului) şi să ajungi la dogme care sunt respectate şi legitime în aceeaşi măsură şi pe acelaşi sistem se cheamă curată lipsă de logică.
În Europa de azi, campania mediatică dusă împotriva naţiunii îmbracă doar la suprafaţă forma repulsiei faţă de "prejudecăţi naţionale şi religioase", dar în subsidiar se urmăreşte de fapt tăierea rădăcinilor spirituale ale comunităţilor.
Când un cântec adună oamenii, el trebuie repudiat în numele "prejudecăţilor" plicticoase care mocnesc în forma lui invariabilă. De fapt, cântecul devine inavuabil pentru cenzorii ideologici, întrucât continuă să însufleţească un tip de conştiinţă pe care ei l-ar vrea definitiv îngropat sub uitare: conştiinţa naţională aşa cum răzbate ea într-o limbă, într-un ritual bisericesc sau într-un articol de credinţă. Unde e dogmă, acolo sunt rădăcini, adică prejudecăţi atavice moştenite sub forma unor repere sigure. Tocmai de aceea, un spirit care prin absurd ar fi lipsit de prejudecăţi ar fi complet dezorientat. I-ar lipsi busola spre care să-şi îndrepte speranţa, devenind în schimb un sceptic relativist, superficial şi oportunist.
Prima mea reacţie: Jesus fucking christ!
Bun... să le luăm pe rând: În primul rând, faptul că deznaţionalizarea este un fenomen nu e neapărat un lucru rău. Da, există în prezent deznaţionalizare în Europa de azi dar nu e neapărat un lucru rău aşa cum de altfel nu e neapărat un lucru bun şi deocamdată nu putem trage concluzii clare în această privinţă. E evident că paradigma statului naţional începe să apună. Ce efecte va avea? Cel mai raţional ar fi să suspendăm temporar judecata. Noi încă nu ştim precis ce efecte a avut căderea comunismului, la 21 de ani de la producerea acesteia. Încă nu ştim clar tot ce s-a întâmplat între 1939 şi 1945. Şi vrem să ne dăm cu părerea despre ce se va întâmpla din cauza apunerii paradigmei naţionale? Trebuie să fii profund naiv să crezi că poţi emite o judecată de valoare pertinentă în acest sens.
Iar ca să ajungi să concluzionezi că dogmele sunt singurele care ţin un popor unit, deja e curată aberaţie. Uite poporul elveţian e super eterogen (atât etnic cât şi religios). N-au dogme "naţionale" şi totuşi nu-i văd separându-se.
Mai mult, să spui că scepticii sunt superficiali şi oportunişti doar pentru că sunt sceptici, e ca şi cum ai spune că evreii sunt dăunători doar pentru că sunt evrei. Oh... am uitat! BOR chiar spune asta. Cum de altfel şi un alt mare creştin a spus-o - îl mai ţineţi minte pe Adolf Hitler, nu?
Pentru că articolul din portavocea BOR se numeşte Laudă prejudecăţii se termină, cum altfel, cu o prejudecată:
Omul liber, scăpat de prejudecăţi, e un handicapat orgolios şi steril, care se sufocă sub apăsarea unei aer în care nu mai poate distinge repere de spirit. Trăieşte la întâmplare şi precar, fără conştiinţa celor de la care a învăţat să cânte. Morala? Spune-mi câte prejudecăţi ai, ca să-ţi spun cât de profund eşti.
Deci dacă eu cred că există dumnezeu, mă opun avortului, îmi doresc lapidarea homosexualilor, neg dreptul la liberă exprimare al femeilor (pentru că sunt din coasta mea şi deci inferioare), neg umanitatea evreilor, consider că negrii sunt sclavi prin natura lor şi consider că doar ortodoxia e adevărată sunt, în fapt, superior celui care se îndoieşte de existenţa lui dumnezeu sau care contestă dogma biblică preferând un zeu mai abstract, celui care consideră că dreptul la alegere este fundamental, celui care respectă toţi oamenii - inclusiv evreii, negrii şi femeile sau celui care este adept al curentului creştin neoprotestant. De ce? Pentru că eu am mai multe prejudecăţi şi deci sunt mai profund şi de-aia şi taci dracu' şi nu mai pune întrebări!
Cam aşa s-ar traduce mentalitatea promovată cu subiect şi predicat, în clar, de către Corporaţia Ortodoxă Română.
Dar cum rămâne cu Galileo Galilei care n-a avut prejudecata că Pământul e plat şi din cauza lui v-aţi schimbat până la urmă toţi creştinopaţii prejudecata? Galileo Galilei e mai prejos, nu? Doar era sceptic.
Dar de ce apare acest mesaj pe Internet? Nu de alta dar unul din părinţii ciberneticii, mulţumită căruia are (şi) BOR calculator şi Internet pe care să-şi publice propaganda era Alan Turing - homosexual şi ateu (deci un pericol pentru lumea întreagă - conform ochelarilor dumnezeieşti).
Alan Turing era în alt sens profund căci prejudecăţi n-avea şi deci profunzimea sa în sensul BOResc era zero.

4. Concluzii

Aşadar, am văzut trei forme de conservatorism şi de promovare a prejudecăţilor în minunata noastră ţară.
Dacă aceşti conservatori ar preţui gândirea (prin sau întru dumnezeu sau nu) aşa cum se laudă, probabil n-ar mai fi conservatori de la bun început. De ce? Pentru că tocmai prin introducerea ochelarilor dumnezeieşti sau a oricărei forme de conservatorism (dogmatic sau nu) se ucide gândirea în sine.
Tocmai introducând constrângeri (prejudecăţi) judecata unui individ pe subiectele unde sunt prejudecăţi este profund viciată.
Exemplu: Prejudecata lui X este "ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte". Y, pe de altă parte este de părere că trebuie judecat individual şi preferă să nu exprime nimic tranşant şi general ci pe concret.
În fapt, X va fi mult mai susceptibil să pledeze în favoarea executării unui criminal fără prea multe discuţii în vreme ce Y va prefera să studieze toate dovezile asigurându-se că un criminal este un criminal cu adevărat (şi nu victima unei înscenări) şi că respectivul individ era în toate facultăţile mintale la comiterea faptei (şi deci vina îi aparţine în totalitate), asigurându-se că situaţia prezentată corespunde realităţii. De altfel, e o realitate faptul că judecătorii liberali în gândire sunt mult mai puţin susceptibili în a pronunţa sentinţe capitale în vreme ce judecătorii conservatori trimit mult mai mulţi oameni la moarte sub sloganul "justice has been served". Mă refer, evident, la SUA, ţară care încă mai practică pedeapsa cu moartea. Mai mult, numărul de execuţii de oameni ulterior nevinovaţi este mult mai mic în cazurile în care judecător a fost un om liberal în gândire decât în cazurile în care judecător a fost un om mai conservator. (vezi cazul soţilor Rosenberg - executaţi în SUA pentru înaltă trădare către comunişti - ulterior dovediţi ca fiind total nevinovaţi)
Este conservatorismul legitim? Toate indicaţiile de până acum mă conduc spre un răspuns apăsat negativ. Şi nu doar pentru că realitatea îi susţine ca morali pe scepticii de orice fel ci şi pentru că apologetica prejudecăţilor este varză - ticsită cu greşeli logice dintre cele mai elementare.
O dezbatere filosofică nu o pierzi DOAR pentru că n-ai dreptate ci o pierzi şi pentru că nu ştii (sau nu poţi) să-ţi susţii argumentele.

După tot ce-am scris până acum, aş putea fi şi eu acuzat de prejudecăţi pentru că iau ca axiomă faptul că orice societate progresează schimbându-se şi nu agăţându-se de vechile orânduiri. Se prea poate deşi argumente pentru această "axiomă" există destule şi mai ales exemple elocvente.
Pe de altă parte, nu consider că orice schimbare în societate este neapărat bună. Iar aici pot da cu încredere exemplul aderării la U.E. Rămân în continuare eurosceptic şi consider că U.E. în sine e o idee bună însă aplicabilitatea ei lasă profund de dorit.

Însă, pentru ca o societate să evolueze şi să se dezvolte sănătos, e nevoie de schimbări. Iar pentru ca schimbările să fie în direcţia potrivită nu avem nevoie de dogme imuabile ci dimpotrivă - avem nevoie de scepticism.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

duminică, 14 august 2011

Şantaj popesc în judeţul prostiei

Nu e un secret pentru nimeni faptul că judeţul Vaslui este un judeţ al prostiei unde absolut tot ce-nseamnă instituţie este putredă într-o mai mică sau mai mare măsură şi unde infecţia purulentă este prezentă în mentalitatea majorităţii covârşitoare a populaţiei judeţului.
Nu ştiu dacă am mai spus-o pe-aici dar în alte medii am mai spus-o: Judeţul Vaslui merită desfiinţat cu tot cu populaţie sau pus sub o cupolă şi expus turiştilor care să se uite la televizor la imaginile transmise de camerele din interior. Să nu care cumva să intre în judeţ turiştii căci s-ar putea molipsi de la prostia locală omniprezentă!
Judeţul Vaslui este judeţul cu cele mai multe infecţii intraspitaliceşti din ţară. Cu alte cuvinte, ai toate şansele să ieşi dintr-un spital al judeţului mai bolnav decât ai intrat.
Judeţul Vaslui este judeţul în care dau primăriile faliment dar totuşi sunt bani să vină Pepe pe bani publici la un concert pentru bobor.
Judeţul Vaslui este judeţul unde văruirea unui WC public costă 20 de mii de euro.
Tot judeţul Vaslui este cel în care se fură cablurile de telefon fix dar se mai dau afară poliţişti în loc să se pună parul!
LinkNe-am lămurit cum e cu judeţul?
Ei bine, aşa cum era de aşteptat, în judeţul Vaslui Corporaţia Ortodoxă Română prin subsidiara sa S.C. Episcopia Huşilor S.R.L. şi agenţii de vânzări iluzii îşi permite cele mai de porc abuzuri care într-o ţară normală ar fi aspru pedepsite.
La noi în ţărişoară şi-n special în judeţul ortoprostiei Vaslui, nu numai că nu sunt pedepsite dar "boborul" chiar consideră că e o nesimţire din partea presei să le semnaleze şi să le comenteze ca ceea ce sunt - abuzuri, adică. Din punctul de vedere al "boborului" vasluian sectanţii sionişti masoni atei(TM) plătesc ziariştii să scrie de naşpa de Corporaţia Ortodoxă Română.
Deşi nici cu ziarele din judeţul Vaslui nu mi-e ruşine care mai dau gherle uneori făcând reclamă gratuită corporaţiei. Dar să trecem peste!
De fapt să nu trecem peste pentru că-n judeţul prostiei se face reclamă în media la icoane făcătoare de minuni şi la ciuşmele sfinte!
Da! În judeţul Vaslui se sfinţeşte o amărâte de ciuşmea! Şi tot în judeţul Vaslui se recomandă prin mass-media locală să se doneze bani pentru Catedrala Îndobitocirii Neamului.

De ce-am scris toate astea şi n-am trecut încă la subiect?! Tocmai pentru ca să-nţelegeţi contextul judeţului Vaslui şi pentru a diminua din oripilarea a ceea ce urmează să scriu. Să-nţelegeţi că-n judeţul ortoprostiei vasluiene un asemenea abuz nu este chiar atât de anormal.
Să luăm aminte din Evanghelia Vremea Nouă după popa Dănuţ Doltu:
Consilierii locali din Negresti au rãmas siderati, ieri, auzind de cererea parohiei 1 din oras, de a fi ajutatã cu suma de 8.879 lei pentru plata facturilor restante la energia electricã. Din cauza neplãtii facturilor, E-ON a lãsat pe întuneric unele obiective din parohie, lãsând curent cât sã fie iluminate bisericile în interior. Primarul Cozma a spus cã nu i se pare normal ce se petrece în parohia 1, în conditiile în care plãtile cãtre aceastã parohie, ca si cãtre bisericile din cadrul fostei Protoierii Negresti, au decurs normal. “Am înteles cã au rãmas fãrã curent, dar nu înteleg cum de s-a ajuns în situatia asta. Stiu cã sunt facturi restante încã din 2010, desi noi am plãtit regulat cãtre parohie toate sumele necesare. O sã vãd ce se petrece”, a spus primarul orasului, Ioan Cozma. [via]
Deci cum? Pentru 8879 de lei E-ON a tăiat doar parţial lumina? Păi unul doctor bugetar i-a venit cu arcanu' acasă pentru jumătate din sumă.
După cum se poate observa, modul de a te mira la o anomalie diferă crunt în Românica în comparaţie cu ţările sănătoase la cap. La Negreşti marea mirare e că deşi s-au scurs căcălău bani publici din bugetul de stat pentru facturile bisericii, facturile n-au fost achitate. Asta-i marea mirare şi anomalie!
Nici pe departe nu i se pare cuiva o anomalie cruntă faptul că primăria plăteşte facturile la utilităţi din bani publici pentru sediul corporaţiei ortodoxe române! În alte ţări bisericile încep să închidă porţile pentru că nu mai au bani de plătit facturile, aşa cum de altfel este şi normal.
În plus, să nu uităm că oraşul Negreşti este printre cele mai sărace oraşe din România! Spitalul din Negreşti a fost de mai multe ori în pragul colapsului financiar iar primăria de fiecare dată a ridicat din umeri. De altfel prin anii 2003-2004 o congregaţie penticostală americană hrănea bolnavii din spital pe cheltuiala proprie: mâncare, veselă, bucătari - tot! Primăria era ocupată cu plătitul facturilor la E-ON ale ortodoxiei, normal!
Şi-acum, faptul că primarul de la Negreşti este unul dintre cei mai incompetenţi primari pe care i-a avut o localitate din România de la 1859 încoace nu e o mare chestie. Însă popă ăsta nu e singurul care în judeţul ortoprostiei îşi permite o serie de abuzuri. Vremea Nouă mai notează:
Cazul preotului Doltu nu este singular. La Gusitei, un alt preot, promovat secretar la Protoieria Husi, este acuzat de localnici cã s-ar fi îmbogãtit peste noapte, în doar sase ani de “muncã” ortodoxã. Credinciosii au trimis la Mitropolie si Patriarhie scrisori de nemultumire la adresa parohului Oprea, mutat în grabã la Hurdugi, când s-a descoperit furtisagul. Oamenii reclamã faptul cã “în satul Gusitei a ars biserica din motive necunoscute de noi; s-a construit o altã bisericã cu bani din donatii, sponsorizãri si din pensiile noastre, poate uneori neavând ce pune pe masã, în total vreo douã miliarde de lei. De la Bucuresti s-au primit cinci miliarde de lei si peste noapte preotul nostru tinerel si-a cumpãrat o masină luxoasã, un BMW.
Nu e minunat? Exact de aceea spun că acest judeţ ar trebui desfiinţat. Aici deja nu mai e vorba de bani publici ci de oameni care protestează că nu le ajung banii de mâncare dar în acelaşi timp cotizează din greu la bugetul Corporaţiei Ortodoxe Române! Ăla-i baiu'! Şi pe urmă tot statul este scos vinovat că vezi-doamne le acordă pensii mici şi că nu le-ajung banii! Mă să fie!
Şi ce, credeaţi că se opreşte toată şmenozeala aici? Nu, vă-nşelaţi! Vorbim totuşi de judeţul ortoprostiei Vaslui, prescurtat VS - de la Vai Săracii, desigur.
Să mai luăm aminte din Evanghelia după Vremea Nouă:
Fostul protopop de Negresti, preotul Dãnut Doltu, s-a supãrat tare pe presã si pe autoritãtile din orasul în care a slujit, dupã aparitia unui material în care arãtam cã datoriile la E-ON în fosta sa parohie au ajuns la aproape 100 milioane lei vechi.
Ieri, acesta a sunat în redactie, pentru a spune cã nu este vinovat cu nimic. “Facturile astea au apãrut dupã ce am plecat eu de la Negresti. Eu am mers la E-ON si am cerut copii dupã facturi (în ce bazã E-ON a eliberat niste documente ale parohiei 1 Negresti fostului protopop, câtã vreme acesta nu mai are nicio treabã cu parohia?, n.r.), care aratã cã nu am nicio datorie. Toate restantele sunt dupã ce am plecat eu de la Negresti. Ultima facturã plãtitã de mine a fost pe 14 ianuarie a.c.”, sustine preotul. L-am întrebat de ce crede cã actualul paroh din Negresti a mers la primarul Cozma, pentru a spune cã sunt facturi neachitate încã de anul trecut. “Domnul primar nu stie, dar am sã merg la Negresti sã lãmuresc situatia. Câti bani era sã cer de la primar? Pentru cã mi-ati lezat demnitatea, am sã vã fac o plângere penalã si am sã cer judecãtorilor sã-mi dea despãgubiri morale. Am sã-i fac si domnului primar Cozma o plângere pentru declaratii mincinoase în presã, va rãspunde si dânsul pentru ceea ce a spus”, a mai adãugat popa Doltu. Totusi, împãciuitor, acesta a lansat si o altã variantã, aproape de infractiunea de santaj: “Dacã faceti o sponsorizare la bisericã, am sã renunt la toate plângerile! Asa, veti ajuta biserica”. [via]
Poftim? Deci cum aşa ceva?! Ei e-te-aşa!
Răspunsul ziariştilor a reuşit să-mi smulgă un zâmbet. Foarte bun răspunsul. Dar cei câţiva care au mai mult de doi neuroni obosiţi de la atâta ping-pong ar putea să se mute din judeţul Vaslui şi să purcedem la desfiinţarea de facto! Serios! Dar nu la desfiinţare prin regionalizare sau ce se mai visează p'acolo. Nu! La desfiinţare în fapt, cu tot cu aproape toată populaţia!

Sună fascist? Sună dur? Poate!
Nu mi-e ruşine că-s născut în judeţul Vaslui. Nici n-ar avea de ce că doar nu am ales eu asta. Însă aş prefera să dorm într-un coş de gunoi din Cluj Napoca decât să fiu nevoit vreodată să mai locuiesc acolo! Oameni raţionali din zonă - fugiţi!

În numele statului, şi-al furtului şi-al sfintei prostii, amin!

vineri, 5 august 2011

Hva faen skjer i Norge?

Før begynne å snakke om situasjonen i Norge, jeg vil, vegne av ateister, agnostikere og ikke-troende fra Romania, presentere kondolanser for innbyggerne i Norge som har mistet sin kjærlighet-oner i angrepene i Utøya og hovedstaden Oslo.

Bun, acestea fiind spuse, putem purcede. Traducerea titlului este "Ce mama naibii se întâmplă în Norvegia?".
Iniţial nu vroiam să dezvolt acest subiect din simplul motiv că mass-media s-a ocupat (destul de) amănunţit de el. Totuşi, mass-media de limbă română a eşuat lamentabil (aş îndrăzni să spun chiar "ca de obicei") în a prezenta evenimentele nefericite dar totuşi importante ce s-au petrecut atât în capitala Regatului Norvegian cât şi în insula Utøya din apropierea capitalei.
Ca să înţelegeţi mai bine întâi de toate cum a fost posibil ca atâţia copii să stea să se uite cum vin gloanţele spre ei, ei fiind ocupaţi să-ntrebe dacă e un exerciţiu sau nu, vă invit cu căldură să urmăriţi filmul Nokas, un film pe care l-am văzut în cadrul Transilvania International Film Festival cu nu foarte mult timp în urmă. Filmul poate fi urmărit aici.

1. Modul de prezentare al evenimentelor

Mass-media românească nici n-a fost în stare să scrie corect numele insulei pe care copiii împuşcaţi de Anders Breivik (ABB) şi-au dat ultima suflare. Noi ştim să ne supărăm când ne încurcă străinii Budapesta cu Bucureştiul (deşi şi-ar dori Bucureştiul şi-o confuzie în fapt) sau când ne scriu greşit numele sau când ne pocesc oraşele ţării mutându-ni-le prin alte zone.
Ei... cam la fel au făcut şi-ai noştri. Scandinavii sunt oameni simţiţi şi-n plus erau prea ocupaţi să-şi plângă morţii (la ei credinţa în viaţa de apoi e considerată aberaţie medievală - nu literă de lege ca în România) aşa că n-au făcut mare tam-tam. Şi totuşi, se scrie Utøya fir-ar mama ei de insulă. Înţeleg că "
ø" nu se află pe tastaturile distinşilor jurnalişti români însă "ø" poate fi scris şi "oe", astfel că scrierea "Utoeya" ar fi fost la fel de corectă. Pe cei de la irealitatea.net i-am şi anunţat că sunt în eroare pocind numele insuliţei. Au corectat la articolul cu pricina scriind "Utoeya" dar toate celelalte 489374893 de articole pe care le-au publicat pe tema asta conţineau tot o scriere greşită.
O să-mi spuneţi că nu e important şi că nu toată lumea stăpâneşte o limbă scandinavă. Problema e nu numai că nu trebui să stăpâneşti o limbă scandinavă ci să foloseşti wikipedia şi, în plus, e important la fel cum e important să spunem New York şi nu Noul York, Washington DC şi nu Vaşinton DeCe, Kiyv şi nu Kiev (oricât de ciudat ar părea, Kiev este greşit spus!), Paris şi nu Păriş sau Lisabona şi nu Lisâbonă. Nu e deloc tot aia!

Dincolo de aceste inexactităţi minore, mass-media din România nici acum la atâta vreme de la incident, încă nu cunoaşte numărul exact de morţi chiar dacă televiziunea de stat din Norvegia l-a comunicat de mult. Presa românească a preferat să citeze BBC în loc să citeze Poliţia din Oslo.
Problema a stat în faptul că BBC s-a corectat ulterior însă românii "au lăsat-o aşa". Ca de altfel şi în timp ce NRK transmitea cum Poliţia îi bătea la uşă lui ABB, românii încă se întrebau oare "ce şi cum".
Îmi amintesc că vara trecută am citit despre inundaţiile din jud. Suceava pe NRK înainte să citesc pe site-urile româneşti. Aşa că nu e o problemă de transmitere a informaţiei ci e pur şi simplu o problemă de competenţă a ziariştilor români.
Aş putea continua cu modul de transmitere a poveştilor supravieţuitorilor - total neprofesionist în media românească - în antiteză cu varianta aleasă de televiziunea norvegiană. La noi dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, ar fi sărit ciotcă 487893274893 de ziarişti pe el/ea şi ar pune întrebări dintr-alea idioate.

2. Contextul social

Pentru foarte mulţi, inclusiv pentru români, pare greu de crezut că un astfel de eveniment a putut avea loc. De ce? Pentru că societăţile din restul Europei sunt nu numai diferite, dar şi diametral opuse faţă de societăţile scandinave în general şi faţă de societatea norvegiană în special.
Rata crimelor în Norvegia este de 2,3 ori mai mică decât în Marea Britanie, spre exemplu şi de 4 ori mai mică decât în România. Şi nu vorbim de cifrele pe ultimul an ci pe ultimul deceniu.
În afară de violuri, comise în mare parte de către musulmanii imigranţi, în rest infracţiunile sunt la minimumuri istorice în Norvegia pe toate segmentele a ceea ce numim juridic infracţiuni.
Aceste aspecte, deşi greu de crezut, în special pentru cei ce locuiesc în ţări cu infracţionalitate mare precum SUA, Italia, România sau Grecia, fac ca restul lumii să privească cruciş la modul cum autorităţile norvegiene şi să pună fix întrebarea din titlu.
Şi totuşi, oricât de ciudat ar părea pentru unii, societatea norvegiană a ajuns la stadiul acela în care aproape toţi o duc bine, nu se moare de foame, nimeni n-are nimic cu nimeni şi unde oamenii se acceptă între ei indiferent de viziunile politice, religioase, culturale, filosofice, etc. etc.
Ei bine, într-o societate aproape fără infractori şi asta nu de un an-doi ci de zeci de ani, e şi normal ca numărul poliţiştilor la mia de locuitori să scadă vertiginos. Mai ales că Norvegia nu este angrenată nici în vreun conflict cu vreun vecin (Suedia sau Rusia) iar la nivel internaţional este membru fondator NATO dar totuşi un membru nărăvaş care se opune deseori unor decizii uşor îndoielnice luate în cadrul alianţei.
Practic, contextul social norvegian este fix opusul contextului social american. În SUA nivelul de securitate a depăşit de mult paranoia şi frizează de-acum totalitarismul. În SUA poţi să faci pârnaie pentru faptul că-ţi pozezi propriul copil (e suficient să cheme un cretin Miliţia să spună că eşti sex-offender). În SUA poţi fi împuşcat mortal în propria casă de către Miliţie. Pardon, Poliţie. În Norvegia e fix pe dos. Astfel că principalele acuze se îndreaptă, în afară de cele îndreptate către Breivik, spre poliţia norvegiană care a acţionat foarte lent. E şi normal. Ei nu erau pregătiţi pentru aşa ceva. Ei chiar au crezut că fiind de treabă cu toată lumea - toată lumea va fi de treabă cu ei. Ceea ce s-a dovedit a fi adevărat doar că fix unul dintre ei n-a fost de acord să fie de treabă cu toată lumea.
Ca să-nţelegeţi mai bine contextul social, moartea a 93 de oameni reprezintă motiv sincer de tristeţe maximă şi sinceră pentru conducătorii Norvegiei. Lucru pe care nu-l vezi în România şi pecare n-o să-l vedem prea curând.

3. De ce? Ideologie şi interpretări

La scurt timp a ieşit la iveală atât manifestul interminabil al lui ABB dar şi o serie de relatări mai sincere şi-n acelaşi timp mai profunde scrise de supravieţuitori.
O să preiau un pasaj de pe blogul doamnei Prableen Kaur, vicepreşedinte a organizaţiei de tineret a partidului laburist din Norvegia:
Vinerea trecută cineva a încercat să oprească tinerii de la a mai participa la bunul mers al societăţii. Nu va reuşi niciodată. Vom arăta că nimeni nu ne poate reduce la tăere. Nimeni nu ar trebui să încerce măcar să reducă dorinţa arzătoare a tinerilor pentru o societate mai bună. Dimpotrivă, ar trebui să investim mai mult în asta. [...] Încurajez toţi tinerii să se implice, să voteze şi să arate că noi nu ne lăsăm indimidaţi.
În Norvegia avem un prim ministru care se duce şi se întoarce de la serviciu. În acest timp el zâmbeşte, stă la discuţii şi chiar îmbrăţişează pe toţi cei care simt că vor asta de-a lungul drumului. Este practica noastră de deschidere.
Instituţiile noastre democratice sunt disponibile pentru toţi. Nu sunt ascunse în spatele unor garduri imense păzite de trupe înarmate până-n dinţi. Asta e în fapt deschiderea![...]
Dezbaterile politice la noi au loc în văzul tuturor pentru că asta înseamnă deschidere.
[...] Dacă cineva încearcă să ne ia asta, să-ncerce! Noi ne vom întoarce cu şi mai multă deschidere, cu mai multă apropiere şi cu mai multă dragoste.
Doamna în cauză este o supravieţuitoare a împuşcăturilor de pe Utøya. Modul acesta de a gândi este total străin celorlalte ţări.
Evenimentele din Norvegia au fost comparate (proporţional, dar destul de îndreptăţit) cu ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001.
Comparaţi doar acest discurs cu discursul fundamentalistului creştinopat George W. Bush după evenimentele din septembrie 2001! S-ar putea să observaţi o similitudine mai mare între discursului lui Bush şi discursul lui Breivik.
Se pare că Anders Breivik ăsta a scris un manifest cu draci de lung. TLP a avut răbdare să-l analizeze mai în profunzime evidenţiind câteva aspecte ipocrite, extremiste şi aberante.
Însă eu n-am rezistat să citesc mai mult de o pagină pentru că am dat deja peste o dovadă cruntă de ipocrizie care m-a făcut să mă opresc. Ia uite ce zice individul:
Este evident că suporterii moderaţi ai ideologiilor de propagare a urii vor alege la un moment dat varianta conservator-extremistă a acestora.
Islamul a ucis de-a lungul istoriei circa 300 de milioane de oameni.
Comunismul a ucis de-a lungul istoriei circa 100 de milioane de oameni.
Nazismul a ucis de-a lungul istoriei circa 6-20 de milioane de oameni.
TOATE ideologiile propovăduitoare a urii ar trebui tratate egal.
Desigur, într-o oarecare măsură individul are dreptate. Cifrele sale sunt puţin exagerate dar nu cu mult. Totuşi, acesta este un manifest care îndeamnă la creştinopaţie. Totuşi, creştinopaţia a ucis la rându-i de-a lungul istoriei tot crica 100 de milioane de oameni şi asta dacă adunăm numai cruciadele şi Inchiziţia căci dacă mai adăugăm şi cel puţin 4 milioane de slavoni ucişi în timpul creştinării Rusiei kiyviene sau cei aproape un milion de vikingi ucişi în timpul creştinării ţinuturilor scandinave, s-ar putea să iasă cifre care să-i facă pe Stalin şi pe Hitler la un loc invidioşi, cum de altfel am mai afirmat pe acest blog acum doi ani şi jumătate.
E interesant însă atunci când te-apuci de citit comentariile cretineţilor (de la "cretini" + "net") despre aceste evenimente şi-n special la adresa lui Breivik şi a ideologiei sale.
Faptul că Breivik e mason, nu este un secret pentru nimeni, nici măcar pentru media românească.
Şi totuşi, faptul că nu scrie o dată la 3 cuvinte că Breivik e mason în absolut fiecare articol despre acest subiect e suficient pentru habotnicii constipaţionişti de la noi să înceapă să viseze conspiraţii iudeo-satano-masono-păgâne menite să distrugă ortodoxia(!!) .
Modul ieftin şi tabloidizat în care mass-media a prezentat aspectul ideologic din spatele atentatelor comise de acest scelerat îmi dau motive de îngrijorare.
Faptul că Breivik îl aminteşte în fiţuica sa pe Vlad Ţepeş e o mare ştire. Partea proastă e că mulţi iau de bun tot ce citesc.
La fel cum unii vor lua de bun şi ca motiv bun de a impune tuturor "valorile familiei cre(ş)tine" doar pentru că Breivik provenea dintr-o familie dezorganizată. E interesant că şi Bertrand Russel provenea dintr-o familie dezorganizată dar asta nu l-a împiedicat să fie cel mai aprig militant pentru pace.
Faptul că cineva la un moment dat a stat în România şi a purtat o conversaţie cu Breivik nu îl face colaboratorul român al lui Breivik. Însă realitatea.net e de altă părere. Iar asta iar nu e de bine că prea mulţi iau de bun tot ce citesc.
Mai trist este că mass-media românească a publicat şi pasaje care ung la suflet mulţi super-rasişti români - Breivik a dedicat un obiectiv special pentru ţigani.
De ce am dat link-uri către toate aberaţiile vomate de realitatea.net prin traduceri eronate şi fraze scoase din context? Dintr-un motiv foarte simplu! Pentru că există mulţi români sceleraţi.
Iar aceşti sceleraţi ar putea fi "gâdilaţi la corazon" de faptul că un scelerat mai mare a ajuns atât de sus încât să-i fie publicate aberaţiile şi toată lumea să vorbească despre el. Aia-i buba!
De altfel, felicitările pentru ABB n-au întârziat s-apară!
La ei habotnicismul nu este promovat astfel că nici nu s-a (prea) ştiut de el. La noi, în schimb, mass-media acordă mare importanţă fiecărui eveniment cu legături în habotnicismul creştinopat.
Personaje precum organizaţia Noua Dreaptă sau popa habotnico-legionar Papacioc ar fi beneficiat de zero spaţiu de emisie în Norvegia - aici însă preşedintele ţării vine şi preamăreşte.
Adăugaţi această situaţie pe lângă prezentarea defectuoasă a faptelor de către media românească şi avem un tablou complet. Nu sunt paranoic şi nici habotnic constipaţionist ca să stau în casă de-acu' încolo ca nu cumva să apară un scelerat şi pe la noi. Însă, sunt motive raţionale pentru care ar trebui avută mai multă grijă cu extremismul nostru autohton. După cum vedem, e suficient un singur scelerat, nu e nevoie de o organizaţie întreagă pentru a comite atrocităţi.

În Norvegia pedeapsa maximă penală este 21 de ani de închisoare, astfel că tot atâta riscă şi Anders Behring Breivik. Cum?! Da' nu se poate! E strigător la cer! Au răcnit oamenii din ţările unde închisoarea înseamnă cu totul şi cu totul altceva decât ce-nseamnă în Norvegia.
Spre deosebire de ţările unde închisoarea înseamnă dezumanizarea şi barbarizarea deţinutului - iar aici pot fi încadrate lejer ţări ca SUA, România, Ungaria, Italia, Spania sau Irlanda, în Norvegia sistemul de penitenciare se ocupă exact de ce-i spune numele: de penitenţă!
Varg Vikernes, de pildă, a fost condamnat în 1994 la 21 de ani de închisoare (maximul posibil) pentru uciderea lui Øystein Aarseth (pronunţat Ioistæin Oşet) şi incendierea a 4 biserici istorice - 3 până la temelie şi o patra care a fost stinsă la timp. Ei bine, după 15 ani, în 2009, Varg Vikernes a fost eliberat.
Veţi spune că nu se poate compara Varg Vikernes cu Anders Breivik. Poate!
Însă, ce se poate observa chiar foarte uşor este diferenţa colosală dintre discursul şi acţiunile lui Varg Vikernes la momentul arestării şi discursul şi acţiunile sale din ultimii doi ani de când a fost eliberat.
În plus, pe lângă faptul că sunt amândoi norvegieni şi de sex masculin, Vikernes şi Breivik mai au câteva puncte în comun cum ar fi că ambii sunt neo-nazişti, ambii au o problemă cu Islamul (deşi Vikernes are o problemă cu toate religiile avraamice considerându-le un fel de SIDA a minţii) şi ambii au o problemă cu marxismul. Totuşi, sunt şi diferenţe notabile cum ar fi că Vikernes nu este un frustrat sexual, nu este capabil să ucidă copii şi nu este afiliat în nicio organizaţie - fie ea masonerie, organizaţie de extremă dreapta sau partid politic.
Va reuşi oare sistemul de penitenţă norvegian să-l "cuminţească" şi pe Breivik aşa cum pare-se c-a reuşit cu Vikernes? Asta rămâne de văzut.

4. Concluzii

Am scris atât de mult şi poate uşor alambicate ideile pentru că m-am concentrat şi pe cantitate. Să iasă cât mai scurt.
Însă, a trebuit să scriu astfel pentru că mass-media internaţională (şi cea românească de asemenea copiind prost) au relatat eronat şi nici nu au pus faptele şi situaţia în sine în contextul socio-cultural norvegian.
Poate n-ar fi stricat ca media românească să fi făcut un drum până la Ambasada Regală a Norvegiei şi să-i ceară un punct de vedere ambasadorului de la Bucureşti sau să fi dat un telefon la catedra de limbi şi literaturi scandinave de la Cluj. Nu de alta dar aceşti oameni ar fi fost mult mai în temă şi mult mai capabili să pună evenimentele în context.
Când s-au bătut egiptenii ca chiorii s-a tratat cu lux de amănunt evenimentul. Nu spun c-a fost rău. E bine că s-a-ntâmplat astfel căci în acest fel mai învaţă şi românii câte ceva despre politică internaţională şi despre cum mai stau lucururile pe planeta asta.
Însă, n-ar fi fost deloc rău dacă s-ar fi procedat similar şi cu evenimentele din Norvegia. Nu de alta dar gândurile lui Breivik vor influenţa într-o oarecare măsură la nivel ideologic şi pe o parte dintre români. Ei ş-abia atunci o să spuneţi "doamne ocroteşte-i pe români". Csibi Barna o să vi se pară un reper al moralităţii.
Oare când o să înţeleagă şi românii că am depăşit Evul Mediu şi că aceste frustrări răbufnite violent şi nefericit ar putea afecta şi cetăţenii acestei ţări? Când o să priceapă oare şi românii că în secolul ăsta nu mai merge argumentul "eeeh... e-n Norvegia, e departe de noi". Nu e deloc aşa! Norvegia e departe de "noi" din punct de vedere economic dar la capitolul informaţii şi schimb de "ideologii" nu e chiar aşa departe. E mai aproape ca oricând.
Tratarea în stil serios a unor subiecte precum casa lui Băsescu şi în stil can-can a unui subiect precum cazul lui Breivik este, în opinia mea, cea mai proastă abordare pe care ar fi putut-o avea media românească.
În ceea ce mă priveşte concluzia e simplă: E doar un dement care a fost scos din schemă din păcate puţin cam târziu. Faptul că are momente în care scoate pe goarnă şi idei mai acceptabile nu înseamnă nici pe departe că e mai puţin dement.
Însă, nu locuiesc numai eu iar faptele sale vor avea urmări. Şi când spun "urmări" nu mă refer doar la tragedia pe care o trăiesc familiile celor 93 de morţi ci mă refer la urmări asupra întregii societăţi norvegiene dar şi asupra societăţilor din restul Europei, fie ele membre ale m.U.E. sau nu (marea Uniune Europeană, desigur).
Reacţiile au apărut deja şi la noi. Un senator din Parlamentul României merge pe mâna lui Breivik şi susţine deschis cauza acestuia.

Spuneţi-mi paranoic sau cum vreţi însă eu nu văd cu ochi buni această escaladare a extremei drepte.

Vă salut cu respect,
Lucian Vâlsan.

P.S. 1: În primul alineat îmi exprim condoleanţele pentru tragedia poporului norvegian. Alineatul este adresat cititorilor norvegieni care ar putea ajunge accidental pe-aici.
P.S.2: Denne artikkelen beskriver hele ideologien bak angrepene fra Norge og steder situasjonen i skandinavisk sammenheng som den rumenske massemedia unnlot å gjøre det, og dømte den via rumensk perspektiv.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails